You are here
Carol I
O privire obiectivă ne conduce la concluzia că cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. în 1866, România avea 4115 818 locuitori, iar în 1914 ajunsese la 7 771 341 locuitori. Dintr-o țară vasală Imperiului Otoman, România a ajuns un stat independent și respectabil în Europa, dorit de ambele tabere aflate în conflict, începând din iulie 1914. Prin reformele înfăptuite, România intrase într-un ritm rapid de dezvoltare economică; dintr-o țară aproape fără industrie ajunsese să dispună de cele mai mari și performante rafinării din Europa; dintr-o țară fără monedă națională, România avea, după 1900, una dintre cele mai puternice valute de pe continent. Sistemul de guvernare stabilit prin Constituția din 1866 și-a dovedit viabilitatea. Monarhia constituțională devenise o realitate, intrată în conștiința publică.
Cuvânt introductiv la ediția a II-a
Argument
Problema formei de guvernământ până în 1866
1. De la începuturi până în 1859
2. Domnia lui Alexandru loan Cuza și problema principelui străin
Capitolul I
Carol I—primii anii de domnie (1866-1871)
1. Instaurarea dinastiei străine și societatea românească
2. Marile frământări politice interne, până în 1871
Capitolul II
Carol I— Independența fi Regatul
1. Calmarea vieții politice interne
2. Domnitorul si Independența
3. Carol I — cel dintâi rege al României
Capitolul III
Rotativa guvernamentală
1. Regele Carol I și „vizirul“ Ion C. Brătianu
2. „Douăzeci de ani de dominație a Coroanei“
3. Bilanț după 40 de ani de domnie
Capitolul IV
Amurgul ți sfârșitul celei mai lungi domnii din istoria românilor.
1. „România întreagă trebuie refăcută“. Problema reformelor
2. „Regret că n-am murit înainte de începerea acestui război“
Încheiere