Între România și Rusia, drama moldovenilor din republica pruto-nistreană, examinată acum cu precădere sub unghiul politicii culturale,continuă să se consume. Tema identității, cu avatarurile ei mai vechi sau mai noi, l-a pasionat mereu pe autor, iar demersul făcut acum constituie, neîndoielnic, un efort considerabil pe linia înțelegerii cît mai depline a problemei...
Cartea pe care Charles King ne-o dă acum, în versiune românească, zugrăvește un tablou etnocultural foarte dinamic, sinuos și schimbător, unul fără analogii clare în spațiul ex-sovietic. Ea pune pe gînduri și îndeamnă la aprofundarea unei teme care, prin ea însăși, se anunță inepuizabilă. Se cuvine a-i fi recunoscători distinsului istoric pentru stăruința cu care a studiat-o și pentru larga comprehensiune a interpretării. Istoricii nu sînt singurii săi beneficiari. Problematica identității pasionează acum un public destul de larg și este de presupus că nu-și va epuiza prea curînd resursele cognitive.
Acum un secol și jumătate statele și națiunile occidentale au participat la conceperea și nașterea modernității, fiind, totodată, produsele cele mai vizibile ale acesteia din urmă. Există o dependență ontologică reciprocă între contextul istoric, (in)activitatea maselor și progres. Cu toate că și în Basarabia/Republica Moldova au avut loc evenimente importante, relevanța acestora a fost diminuată de incapacitatea lansării procesului demodernizare și edificare a națiunii, incapacitate pe care Iulian Fruntașu o numește intractibilitate. într-o epocă a naționalismului, modernizării și democratizării aceasta a consolidat performanța ieșirii din istorie. Folosind teoriile naționalismului, clasei și democratizării, autorul Istoriei etnopolitice a Basarabiei (1812-2002) introduce o viziune paradigmatică nouă asupra evoluțiilor cunoscute publicului larg, relevînd un alt mod de percepere a faptelor. Astfel se completează un gol în cunoștințele noastre teoretice despre naționalism, clasă, democrație și liberalism, deschizîndu-se, în același timp, proaspete orizonturi cognitive. în domeniul ideilor politice. Istoria lui Iulian Fruntașu constituie, indubitabil, nu doar o noutate incitantă, ci și o invitație la re-examinarea critică a conceptelor vehiculate pînă în prezent, în spiritul reflexivității care, după expresia lui Anthony Giddens, reprezintă o trăsătură definitorie a modernității.
