O istorie etnopolitică a Basarabiei (1812-2002)

Acum un secol și jumătate statele și națiunile occidentale au participat la conceperea și nașterea modernității, fiind, totodată, produsele cele mai vizibile ale acesteia din urmă. Există o dependență ontologică reciprocă între contextul istoric, (in)activitatea maselor și progres. Cu toate că și în Basarabia/Republica Moldova au avut loc evenimente importante, relevanța acestora a fost diminuată de incapacitatea lansării procesului demodernizare și edificare a națiunii, incapacitate pe care Iulian Fruntașu o numește intractibilitate. într-o epocă a naționalismului, modernizării și democratizării aceasta a consolidat performanța ieșirii din istorie. Folosind teoriile naționalismului, clasei și democratizării, autorul Istoriei etnopolitice a Basarabiei (1812-2002) introduce o viziune paradigmatică nouă asupra evoluțiilor cunoscute publicului larg, relevînd un alt mod de percepere a faptelor. Astfel se completează un gol în cunoștințele noastre teoretice despre naționalism, clasă, democrație și liberalism, deschizîndu-se, în același timp, proaspete orizonturi cognitive. în domeniul ideilor politice. Istoria lui Iulian Fruntașu constituie, indubitabil, nu doar o noutate incitantă, ci și o invitație la re-examinarea critică a conceptelor vehiculate pînă în prezent, în spiritul reflexivității care, după expresia lui Anthony Giddens, reprezintă o trăsătură definitorie a modernității.