Volumul „Însemnări despre români” a fost editat de istoricii Andrei Oțetea (pe atunci directorul Institutului de Istorie din București al Academiei RPR) și Stanislav Schwann (istoric polonez care a găsit încă de la sfârșitul anilor 1950 manuscrisul la Institutul de istorie socială din Amsterdam). Volumul fundamenta atât poziția antisovietica, mai precis spus antihrușciovista, a comuniștilor români, cât și cea antimaghiară. Textele lui Marx erau folosite ca argument decisiv și irevocabil pentru dreptul istoric al românilor în Transilvania și pentru evaluarea negativă a influenței ruse (prin acțiunile imperiului țarist) asupra Țărilor Române. Aici implicit fiind atinsă și problema Basarabiei, subiect de permanenta disensiune între români și sovietici în acei ani.
(Bogdan Cristian Iacob)