Știri din Basarabia prerevoluționară - 20.04.1914

20 Aprilie 1914

Sărbătorire și plecarea arhiepiscopului Serafim (Ciceagov) din Basarabia.

În № 12 (48) al gazetei «Glasul Basarabiei» dela 23 Martie a. c. o fost tipărit, cum că arhiepiscopul Chișinăului și al Hotinului Serafim (Ciceagov) o fost mutat în Tveri.

Despre aceasta arhiepiscopul Serafim o fost înștiințat prin telegramă de însuși d-l Ober-Procuror Vl. C. Sabler.

Cu toate acestea mulți n-au crezut, și nici nu puteau să creadă, că prea bunul nostru arhipăstor este mutat, și încă departe de noi, departe de scumpa Basarabie, pe care arhiepiscopul Serafim o iubit-o ca sufletul său, după cum o și dovedit, nu numai prin cuvânt, dar și prin fapte, despre cari foarte mult s-o scris în curgerea celor 6 ani cât o păstorit pe cafedra Chișinăului și a Hotinului.

Dar iată s-o primit și ucazul preasfântului sinod - și atunci am crezut cu toții, că într-adevăr înaltpreasfințitul Serafim se duce din mijlocul nostru!

Cu iuțala fulgerului s-o împrăștiet vestea despre aceasta în toată Basarabia, mulți s-au întristat foarte, mai ales din cei mai de aproape ai arhiepnscopului, cari îl cunoșteau mai bine și cu ajutoriul cărora arhiepiscopul Serafim și-a putut împlini înalta sa chemare de vrednic urmaș al lui Hristos până întru sfârșit, adică până o fost mutat din Basarabia.

Căci ce-a fost Basarabia până la venirea arhiepiscopului Serafim, adică până la 1908, și cum este ea, Basarabia, în vremea de față, după 6 ani!

S-o schimbat întratâta, că nici n-o mai poți cunoaște.

Norodul moldovenesc din Basarabia va pomeni multă vreme pe arhiepiscopul Serafim, care o știut să se facă în scurtă vreme iubit și cinstit de turma sa cea binecredincioasă.

Cine o cetit tot ce s-o scris despre nevoințile arhiepiscopului Serafim în Basarabia, s-o putut încredința pe diplin de acei, că așa arhipăstor n-o avut Basarabia nici-când, niciodată, de când este ea pe lume, și parecă nu s-o scris despre nici un arhipăstor altul așa de mult, cât s-o scris despre arhiepiscopul Serafim (Ciceagov).

Dintre scrierile mai însemnate, vrednice de amintit, sunt și stihurile de laudă făcute de protoiereul soborului cafedral din Chișinău—părintele Vasile Gumma, despre care gurile răle vorbeau, că preacucernicia sa ar fi un șpion, ca și mulți alți moldoveni,— ștafeta sau pârâtoriul («donoscicul») arhiepiscopului Serafim, care în una din cuvântările sale de bun rămas o spus celor ce-l ascultau, că nu-i adevărat; și dacă aceste cuvinte «nu-i adevărat» — le spune un iereu, mai vârtos un arhiereu, apoi oare să nu credem? Credem și mărturisim și noi, că arhiepiscopul Serafim o avut mare noroc de un număr mare de moldoveni și ruși, cari l-au sprijinit, l-au ajutat chiar dela început în săvârșirea frumoaselor și în veci neuitatelor fapte, mai ales față de noi Moldovenii!

Să aibă oare acest noroc și urmașul arhiepiscopului Serafim?

Nădăjduim că și noul arhiepiscop, care va veni în Basarabia, va fi încunjurat de aceiași sfetnici, pe cari i-a avut arhiepiscopul Serafim, căci numai cu ajutoriul unora ca acestora Basarabia se va putea bucura de fericirea de până acuma!

Nu găsim cuvinte pentru a le mulțămi la toți, îndeosebi arhiepiscopului Serafim, pentru dragostea ce au aratat-o față de noi Moldovenii în curgerea acestor 6 ani și ceva, dela 1908 încoace!

Se zvonise, că arhiepiscolul Serafim vrea să ieie cu sine în Tveri și pe părintele Vasile Gumma. Aceasta ne-ar întrista foarte mult, tot atâta, dacă ar lua din mijlocul nostru pe părinții: Nicolai Lașcov, Sofronie Celan, Ieremia Cecan, Mihail Berezovschii, Mihail Ceachir, Constantin Ursul, Feofan Dubnevici, Alexandru Iuricas și alții.

Aceasta numai dintre clirici. Dar câți sunt dintre ceilalți, cari dacă s-ar duce din Basarabia, nu știm ce-ar mai fi de capul acestei țări, mai ales aici la granița imperiei rusești!

În cuvântarea sa de bun rămas, țânută în soborul cafedral din Chișinău în ziua de 11 Aprilie a c., arhiepiscopul Serafim o spus, între altele, că pe Moldoveni totdeauna i-o iubit, pe Români însă nu*)

Tot din cuvântarea aceasta am înțeles, că arhiepiscopul Serafim, cu toată dragostea ce o avut față de basarabeni, îndeosebi față de Moldoveni, pentru care dragoste nu găsim cuvinte să-i mulțămim, — o avut foarte mulți dușmani, atât printre ruși, cât și printre moldovenii pe cari arhiepiscopul îi numia «separatiștii», că adică ei n-ar fi fost supușii credincioși ai împărăției, pentru care lucru mulți și-au luat plata cuvenită!

Și ce-i drept, să nu fi venit în Basarabia înnaltpreosfințitul Serafim, poate că noi Moldovenii eram acuma sub stăpânirea... Românilor!

Dar Dumnezeu ne-o ferit de așa nenorocire și am rămas tot cum am fost și suntem în vremea de față.

Și bunul Dumnezeu ne va păzi și de acuma înainte, căci dacă am prăpădit pe arhiepiscopul Serafim, am rămas însă a fi ocrotiți, păziți, de aceiași binevoitori ai neamului Moldovenesc, cari au lucrat mână în mână cu arhiepiscopul, pentru luminarea norodului, după învățăturile Domnului nostru Iisus Hristos și ale Apostolilor Săi.

Urmările se văd destul de lămurit.

Oleacă de sminteală o pricinuit Inochentie, dar toate-s trecătoare...

———

Duminică 6 Aprilie a. c., la ieșirea din soborul cafedral, un slujbaș al soborului dădea fiecărui închinător câte o înștiințare, tipărită pe o filă de hârtie, în care se vestea norodul, că în ziua de 11 Aprilie arhiepiscopul Serafim va fi sărbătorit, iar că în ziua de 13 va pleca din Chișinău.

O sosit și ziua de 11 Aprilie.

Cu puțin însă s-o deosebit această zi, spre marea noastră mirare, de zilele obicnuite, când slujesc în biserică 3 arhierei. Soborul era plin de închinători, printre cari și aceia cari venise să sărbătorească pe arhiepiscop, în semn de mulțămire pentru tot ce o făcut bun pentru dânșii.

Mai înainte de a-și lua rămas bun dela turma sa binecredincioasă, arhiepiscopul Serafim o țânut o lungă cuvântare, din care se vedea starea sufletească în care se afla în clipa despărțirii de norodul pentru care o avut totdeauna dragostea cea mai mare.

Mult, foarte mult o vorbit Î. P. S Sa despre dușmanii (?) săi, pe cari însă nu i-o numit pe nume**). mult o vorbit și împrotiva gazetelor din dreapta și stânga, în cari mult, foarte mult s-o scris despre faptele arhiepiscopului Serafim dela 1908 încoace, cât o păstorit în Basarabia. Din cuvântarea sa iesă, că învinuirile au fost nedrepte și deci pătimește pe nedrept nedreptatea ce i s-o făcut.

Dar să se mângâie înaltpreosfinția sa cu aceia, că, dela 1908 încoace, pe lumea aceasta au pătimit și pătimesc și alți mulți aceiași nedreptate, dacă nu și mai mare și, Doamne, multe lacrimi varsă și azi aceia cari au fost osândiți pentru dreptate!

Din pricina unor bârfitori netrebnici și ticăloși, din pricina pârilor lor minciunoase, a învinuirilor lor nedrepte, ca să poată căpăta un ciolan mai bun de ros, să poată căpăta slujbe mari, dregătorii înalte, fără a le merita, ca să poată, însfârșit, trăi numai ei fericiți și nesupărați de nimeni să-și poată aduna bogății pre acest pământ!

Dar toate-s până la o vreme și cu încetul, treptat, își vor rupe fiecare gâtul, când va veni ceasul mult așteptat de cei obijduiți și asupriți pe nedrept!

Fiecare va fi răsplătit după faptele sale.

După fapte și plată.

La sărbătorirea ofițială a arhiepiscopului Serafim n-au fost față foarte mulți din cei mai de samă dregători din Basarabia, n-au fost față împuterniciții mai multor așezământuri, n-au venit mulți dii prietenii mai buni ai fostului arhiepiscop al Cnșinăului și al Hotinului Serafim (Ciceagov).

Au lipsit, de pildă: gubernatorul, vițe-gubernatorul, gubernscoie pravlenie (ocârmuirea guberniei), precum și alți dregători ai așezământurilor ministeriului de interne. Au lipsit: maghistratura, procuratura, împuterniciții din partea nobilimei (dvoreanimei), a zemstvelor, de gubernie și țânuturi, corpul ofițeresc, domnii Crupenschi, au lipsit și foarte mulți din preoții de samă din satele Basarabiei.

Totuși, arhiepiscopul Serafim o fost sărbătorit și Duminică sara la 5 ci. 45 m. o fost petrecut la gară (voxal), de unde cu trenul o plecat spre Tveri***).

Dumnezeu să-i ajute să păstorească și în această nouă eparhie tot așa, cum o păstorit și în Basarabia, cu aceiași dragoste față de păsătoriții săi și încunjurat tot de așa sfetnici și prieteni credincioși, — ca și în Tveri să poată lăsa pe urma sa aceiași prea plăcută, frumoasă și neștearsă amintire, pe care o lăsat-o în Basarabia.

Dumnezeu să-i răsplătească după fapte.

Gr. D. C—cu.

* Drept, că-s al dracului Românii iștia! Îns. cor.

** Se vede, că-s prea mulți! Îns. cor.

*** Duminică 13 Aprilie, venind dela Cornești în tren m-am întâlnit cu V. P. Frolov (moldovan), care se duce spre Cavcaz, unde în 1911 o fost mutat dela școala eparhială de fete din Chișinău ca învățător la seminariul din Ardon. Ajungând la gara din Chișinău, pe peron am văzut pe părintele arhimandrit Gurie (moldovan), fostul misionar eparhial din Basarabia, care în 1909 o fost mutat în Smolensc, iar acuma ocârmuitoriul unei mici seminarii de învățători din târgușorul Alexandrovsc-Grușevsc (Cavcaz). Cu același tren, cu care o plecat arhiepiscopul Serafim, au pornit întâmplător, și aceștii doi moldoveni spre Cavcaz… Trei jertfe ale «donosurilor» a pârilor minciunoase. C.

Din Chișinău.

Zilele trecute în Chișinău o fost ministrul învățământului L.A. Casso (basarabean), care o cercetat mai multe ghimnazii și școli începătoare, ca să vadă cum merge învățătura, și o rămas foarte mulțămit. Apoi o fost la școala din s. Ialoveni.

Azi 20 Aprilie se va vinde «Floricica Albă» în folosul obștiei pentru lupta cu oftiga.

Comitetul pentru alcătuirea trebilor pământești o slobozit comisiei alcătuitoare de trebile pământești din Chișinău 11,820 de ruble, pentru ajutorința plugarilor.

La 15 Aprilie sara în casele upravei de gubernie s-o deschis adunarea împuterniciților băncilor sătești.

În ziua de 15 Aprilie în grădina orașului din Chișinău s-o împușcat seminaristul muntenegrean Raici-Raicevici. Pricina—sărăcia.

În adunarea sa dela 15 Aprilie Duma orășană din Chișinău, între altele, o hotărât să deie pentru ținerea școlii de comerț 3,000 de ruble și să cumpere casele lui Șustov de pe ulița Nicolaevscaia pentru târg cu 45 mii de ruble.

Pe ziua de 27 Aprilie s-o însămnat ședința adunării zemstvei de gubernie pentru cercetarea mai multor trebi.

Pentru 16 Mai.

În vederea prăznuirilor ce se vor face în ziua de 16 Mai a.c., când se va sfinți monumentul lui Alexandru I, sub împărăția căruia Basarabia o trecut sub stăpânirea rusască, acum 102 ani în urmă, în orașul Chișinău se fac mari pregătiri pentru primirea înnalților oaspeți ce vor veni să fie față la această prăznuire.

Mai zilele trecute o fost în Chișinău directorul drumurilor de fier dela Miazăzi-Apus V.P. Șmidt. S-au luat mult mai multe hotărâri în privința înfrumusețării găii ș.a.

Zilele acestea se așteaptă în Chișinău tovarășul ministrului de interne, ocârmuitoriul corpului de jandarmi din Rossia — Djuncovschii.

Copii rătăciți.

În al 2-lea uceastoc polițienesc din Chișinău (Leovscaia colț cu Armeanscaia) se află doi copii rătăciți: un băiet de 3 ani — Colea și o fetiță de 5 ani — Liuba. Para fi amândoi feciori de lucrători.

Țâstarii.

Din mai multe sate din Basarabia vin știri, cum că țâstarii s-au înmulțit pe câmpuri foarte mult și strică sămănăturile de pe sute și mii de deseatini. În mai multe locuri au fost prinși și uciși după ce s-o turnat apă în bortele făcute de dânșii în pământ.

Omida.

În multe sate din țânulul Bălților copacii sunt plini de omidă. Toată iarna n-o fost când să se curățe copacii de omizi!

Glasul Basarabiei, 1914, 20 aprilie. № 50.