You are here

Ce scrieau ziare moldovenești acum o sută de ani? - 26.05.13

26 Mai 1913



Din Duma Împărăției.

Adunarea dela 20 Mai. Se prelungesc vorbele despre cheltuelile ministerului dinlăuntru. O vorbit și deputatul nostru, preutul Nicolai Ghepețchii. El arată, între altele, că mișcarea numită «inochentievșcina» dovedește, că așa fel de mișcări își au temeiul în scopul unor oameni, cari vreu cu asta să se-nbogățască. Duhovnicii din Basarabia nu sînt vinovați într-aceasta, pentrucă mișcarea s-o început peste brazdele Basarabiei. După asta p. Ghepețchii spune, că pe moldoveni degeaba îi bănuiesc de separatizm (adecă că vor se dezlipască de Rusia) și arată, că la anul 1905 pe multe noroade din Rusia le-o învăluit gândul de separatizm, dar norodul moldovenesc o rămas în pace, supus și credincios Rusiei. Deputații cei din dreapta, naționaliștii și cei din țentru o arătat prin aplauze (batere din palme), că-i drept ce o spus deputatul nostru.

Deputatul Petrovschii spune, că multe noroade din Rusa sînt lipsite de putința să grăiască pe limba lor mamă.

Episcopul Anatolii, răspunzând părintelui Ghepețchii, spune, că el rămâne de aceia părere, că "pentru ca alte noroade să poată împărtăși cultura (învățătura) rusască, - trebue, ca și prin școlile cele începătoare pestotlocul să se-nvețe pe limba cea rusască, dar nu pe aceia pe care-o grăiesc alte noroade...

Oare ce zice preosfințitul de rușii din Galiția și alte locuri, unde li se îngăduesc limba rusască în școală și biserică? De ce la nemți se poate, dar în Rossia nu? Doar sîntem pravoslavnici!..

Unde-i acuma sf. Apostol Pavel, să asculte pe preosfințitul Anatolie, de pildă!..



Din Chișinău.

Măria Sa Împăratul o întărit hotărârea pentru împrumutul de 4,500,000 ruble a târgului Chișinău, pentru următoarele trebuinți: canalizația târgului, adică ca să se scurgă sub pământ necurățăniile șa apa scârnavă din târg, și pentru înmulțirea trubelor prin cari merge apa în târg, se vor cheltui 1,800,000 ruble; pentru lărjirea stanției electrice, înmulțirea sârmelor, pe cari se duce lumina electrică, și pentru ca să se schimbe la stanția de unde se împrăștie apa prin târg mașinile de abur cu altele electrice 819,281 r.; pentru lărgirea, drejerea ulițelor târgului 160,000 r.; pentru facerea cazarmelor și caselor pentru soldați (ostași) 425,290 r.; pentru casele poliției 125,000 r.; pentru facerea ??? nou 50,000 rub.; pentru facerea casei ??? 77,000 r.; pentru plata datoriei împărătești - 130,000 r., și pentru pagubele de facerea împrumutului (adică când se vor vinde biletele târgului - 5?9,426 r.

Plata împrumutului acestuia și a proțentelor se garantează cu toate viniturile și averile târgului Chișinău.

În casa «iubitoare de lucru» (dom trudoliubia) s-o văzut un război moldovenesc, pe care vor să-l dăruiască Măriei Sale Împărătesei Alexandra Fiodorovna în luna lui Iunie. Acest război, cine dorește, poate să-l vadă până la 25 Mai în fiecare zi, dela 12 c. dezi până la 7 sara, în casa cu № 18 de pe ulița Constantinovscaia.

Noaptea spre 17 Mai din casa cu № 35 pe ulița Cupecescaia, stricând stecla la ușă, niște tălhari necunoscu ofurat lucruri mărunțele ș-un ceasornic de aur femeesc, cu totul - lucruri de vr-o 80 de ruble.

La 18 Mai, pe la 11 c. sara pe «polițeiscaia ploșcadi» s-o găsit o copiliță lepădată, născută ca de vre-o lună, fără semnele de sf. botez.

La 20 Mai, pe la 1 c. de zi, caii șarabanu o călcat un copil de vr-o 3 ani, nu să șiet a cui.



Din Basarabia.

Țăranii din s. Cazanești, aceiași voloste, Andrei și Harlampie Reaboi o dat la d-l gubernator «jaloba» în care să jeluesc, că «deloproizvoditeliu» din «volostnoi sud» din Cazanești, Feodor Vasilachii, având prietenie cu țaranul din s. Chițcani, Simeon Ier. Anton, care i-o dat pe dânșii în judecată degeaba, zicând că l-o sudit - îi poartă deacu de câteva ori pe mulții judecători pe drumuri cu toți a lor 12 martori, pe când Anton la judecata nu vine. După st. 23 vr. pr., dacă acel, care s-o jăluit că-i bătut ori sudit de cineva, nu vine în ziua întăi la judecată - «jaloba» rămâne dejeaba și el mai mult n-are voe să deie alta tot pentru aceia treabă, iaca cât poate un Vasâlachi, dar cât sînt ca dânsu!

În târg. Sculeni sînt arestați doi bărbați ș-o femee, cari făce bani falși. S-o găsit o mașină și plumb mult ș. a.

În Bolgrad izvozcicul (birjariul) Feodor Savin o ieșit cu M. Șvarț de 16 ani în trăsură din târg și acolo ș-o bătut joc de dânsa. Îndată după dânsu o venit încă alți trei ticăloși și fiecare pe rând o sâluit-o (ș-o bătut joc de dânsa).

În Colibaș femeia «strajnicului» Ivanov, din pricină că trăie rău cu dânsa, s-o otrăvit.

Pe «hutorul» «Er Gora» lutăria de unde Nicolai Сecan și Adolf Zeifid scoteu lut,- s-o prăbușit și i-o astupat. Сecan o murit.

În Calaraș când așezau motorul (parovicul) în moara care s-o făcut nouă, a lui E.F. Surucean, - nu se știe din ce pricină s-o sfarmat (o plesnit). Inginerul Gofman, venit din Meclenburg, care așeza acest motor, o fost sfarmat în bucățeli, iar ajutoriul lui - calicit.

La 16 Mai adunarea ocârmuirei obștiei împărăteești rosienești pentru grădinărie (livădărie) o hotărât, să trimată la Peteburg preșelintului Sfatului Împărătesc o deputație, care să mijlocească și pe la câțiva deputați din Duma Împărătească și pe la alții, ca să se hotărască mai degrabă legea primită anul trecut de Duma Împărătească pentru vin.

În telegrame se spune că, măcar că în anii de pe urmă o pierit multe vii de filoxeră, iar cede rămas mai nu rodesc, - mulți din vieri țin vinul nevândut și neme nu-l întreabă, fiindcă în Odesa, Varșava și Moscva se face peste samă de mult vin din apă, adeseori cu otrăvuri, cu cari umplu toate târgurile. Vin de acel falșificat (făcut din apă) este atât de mult, că nu numa alte târguri, dar chiar și locurile pe unde sînt vii în Basarabia sînt umplute cu acest vin. Vinul curat șede nevândut și o mulțime de oameni săraci, cari plătesc toate dăjdiile, nu pot să se lupte cu cei cari fabrică vinul.

Oare când se va sfârși odată pentru totdeauna cu vino sobstvennago izdelia?


Din Sibir.

După știrile primite, cazacii din Amur, cărora li s-o dat pomânt deosebit, cu totul o sălbătăcit. Ei o lepădat plugăria și împreună cu păgânii de pe acolo umblă din loc în loc. Mulți se duc în «taiji» (pustietăți). Mănâncă carne crudă, iar ce fiartă nu le place. Ei niciodată nu se spală și nu schimbă hainele (se-nțelege și cămeșile). Dela cei sălbatici nu numa o luat deprinderile, dar ș-a grăi s-o învățat ca dânșii.

Glasul Basarabiei, 1913. № 7.