You are here

Lucian Boia

Lucian Boia

Lucian Boia (n. 1 februarie 1944) este un istoric român cunoscut în special pentru cărțile sale despre comunism. Profesor doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea din București. Este cu siguranță istoricul român cel mai cunoscut în occident și publică în exclusivitate la editura Humanitas din București.

 

 

Lucrările în Biblioteca:

Lucian Boia. Cum s-a românizat România

O nouă carte a lui Lucian Boia. Şi, ca de fiecare dată, un subiect nou şi o privire altfel. Noutatea demersului explică interesul din ce în ce mai mare pe care îl stârnesc lucrările sale, şi nu numai printre cititorii români, ci şi în afara României – dovadă stând numeroasele traduceri în engleză, franceză şi germană, ca şi în maghiară, polonă sau bulgară. Recent, la Universitatea din Jena i s-a acordat de către Südosteuropa-Gesellschaft medalia „Konstantin Jireček“ pentru merite deosebite în domeniul cercetării istorice. „Lucian Boia a abordat în cărţile lui teme noi, pornind pe urma unor mituri rar supuse dezbaterii“, se spune în Laudatio rostită cu acest prilej.

Lucian Boia. Istorie și mit în conștiința românească

Istorie și mit în conștiința românească este cea mai cunoscută carte a lui Lucian Boia, cel puțin printre cititorii români. Apariția ei, în 1997, a însemnat un adevărat șoc cultural și a deschis calea unor ample revizuiri istoriografice. Lucian Boia face distincția netă între istoria care a fost și diversele ei reprezentări, inevi­tabil adaptate, deformate și adesea mitificate, în funcție de perspectivele schimbătoare ale prezentului și îndeosebi de jocul ideologiilor. Istoria pe care o cunosc românii, în diversele ei variante, a fost marcată în primul rând de ideologia națională,apoi de comunism; de aici decurge necesitatea unei "decodări".

„Germanofilii”. Elita intelectuală românească în anii primului război mondial

Lucian Boia, cu bine-cunoscutul său stil și desfășurând o demonstrație fără cusur, risipește o altă iluzie întreținută de istorici și acceptată ca un adevăr: credința că ar fi existat în anii Primului Război Mondial, în ciuda câtorva opinii divergente, îndeosebi în rândul oamenilor politici, o cvasiunanimitate în jurul „idealului național", în sensul intrării României în conflict, împotriva Austro-Ungariei, pentru eliberarea Transilvaniei. Lectura sagace a presei din acea epocă, precum și a altor documente, multe dintre ele inedite, pe care istoricii „antantofili" le-au ignorat cu bună știință, demonstrează că o parte însemnată a elitei politice și intelectuale românești a avut o altă opțiune. Vom descoperi în această carte cine au fost „germanofilii", care le-au fost argumentele, cum au acționat în timpul ocupației germane și cum au supraviețuit politic și intelectual după triumful oarecum neașteptat al adversarilor lor.

Spoiler: Highlight to view
Cuvânt înainte

Partea I. Românii și războiul
I. Privire istoriografică
II. Partide, politicieni, opțiuni
III. Țara, opinia, elita
IV. Ziariști, scriitori, istorici, academicieni V. Universitarii
VI. Orientări, reorientări, dezorientări

Partea a II-a. Oameni, idei, atitudini
Felix Aderca
Grigore Antipa
Zamfir C. Arbure
Tudor Arghezi
Dinu C. Arion
Virgil Arion
Victor Babeș
D.V Bamoschi
Jean Bart
I.A. Bassarabescu
Ilie Bărbulescu
Ioan Bianu
Martha Bibescu
Ioan Bogdan
Alexandru Bogdan-Pitești
Octav Botez
Traian Bratu
B. Brănișteanu
Frații Caragiale: Mateiu și Luca
Andrei Corteanu
George Coșbuc
Dimitrie Evolceanu
Ioan C. Filitti
Ioan D.Filitti
Gala Galaction
Dimitrie Gerota
Constantin Giurescu
Ion Gorun
Dimitrie Gusti
A. de Herz
G. Ibrăileanu
Dimitrie Kamabatt
Nicolae Leon
Alexandru Macedonski
Simion Mehedinți
Nicolae Mihăescu-Nigrim
Ludovic Mrazec
Iacob Negruzzi
Alexis Nour
Dimitrie Onciul
D.D. Pătrășca nu
Vasile Pârvan
Ion Petrovici
Alexandru Philippide
Constantin Rădulescu-Motru
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu
Liviu Rebreanu
Radu Rosetti
Mihail Sadoveanu
Marin Simionescu-Râmniceanu
Vasile Sion
Ioan Slavici.
Constantin Stere
Avram Steuerman Rodion
Dem. Theodorescu
Nicolae Tonitza
George Topîrceanu
Alexandru Tzigara-Samurcaș
Duiliu Zamfirescu
Câțiva socialiști
Epilog.

Capcanele istoriei

De mai bine de douăzeci de ani, istorici de toate vârstele şi coloraturile sunt dominaţi de obsesia comportamentului public al intelectualilor români în secolul XX. S-a scris mult, mai ales de la înălţimea prezidiului unui complet de judecată morală, adesea fără a se putea administra toate probele unui dosar încâlcit, dar şi fără înţelegerea deplină a naturii umane. Dacă nu sunt consideraţi de-a dreptul factori cauzali în istorie, intelectualii sunt cel puţin datori cu atitudini exemplare. Însă atunci când, între 1930 şi 1950, membrii elitei intelectuale, odată cu societatea, trec prin mai multe schimbări de regim, adevărata miză a discuţiei este omenescul, cu toate nuanţele sale. Era nevoie, după un lung şir de tentative intransigente, dar neizbutite, de judecata fină a unui istoric precum Lucian Boia care să pondereze şi iacobinismul, şi îngăduinţa faţă de cei care, în numai două decenii, din cauza amalgamului de idei abstracte şi de orgolii personale, cad în capcanele istoriei.

Spoiler: Highlight to view
Introducere

   120 de personaje
   I. Ofensiva tinerilor
   II. Naționaliști și democrați, evrei și antisemiți
   III. Profesori și academicieni
   IV. Regele
   V. Legionarii
   VI. Regimul Antonescu și războiul
   VII. De la o dictatură la alta... cu puțină democrație
   VIII. Comunismul: momentul 1950
   Încheiere

Indice de nume

History and myth in Romanian consciousness

This book stems from the idea that there is a considerable difference between real history and discourse history. Boia points out that history is constantly reconstructed, adapted and sometimes mythified from the perspective of the present day, of present states of mind and ideologies. Boia closely examines the process of historical culture and conscience in nineteenth and twentieth century Romania, particularly concentrating on the impact of the national ideology on history. Based upon his findings, the author identifies several key mythical configurations and analyses the manner in which Romanians have reconstituted their own highly ideologized history over the last two centuries.

The strength of History and Myth in Romanian Consciousness lies in the author’s ability to fully deconstruct the entire Romanian historiographic system and demonstrate the increasing acuteness of national problems in general, and in particular the exploitation of history to support national ideology.

Spoiler: Highlight to view
Three Years On: An Introduction to the Second Romanian Edition
Introduction to the First Edition
Chapter One - History, Ideology, Mythology
Chapter Two - Origins
Chapter Three - Continuity
Chapter Four - Unity
Chapter Five - The Romanians and the Others
Chapter Six - The Ideal Prince
Chapter Seven - After 1989
Conclusion
Notes
Selected Bibliography
Glossary

История и миф в румынском сознании (отрывки)

В данной работе идет речь об истории и об исторических мифах. История делается не только историками. Она есть привилегированное выражение самосознания каждого сообщества или любой социальной группы. Все, в том или ином виде, участвуют в выработке и постоянной адаптации исторического фонда, запечатленного в коллективном сознании...