Din care neam suntem?

Cine se uită în titlul articolului meu va spune: autorul nu-i în toate mințile. Parcă noi nu știm din care neam suntem? Poate unii mai luminați știu, dar mulțimea noastră basarabeană a uitat. Țăranul nostru când vrea să dea la cineva din frații lui în obraz spune: parcă ești român! – Tot naționalismul mulțimei noastre se exprimă numai în vorba asta înveninată. Dar și pe ca mulțimea o privește cam ușor, mai mult în mod "mistic". Vorba sună foarte frumos și mândru... parcă ești român! Și aș vrea ca țăranul nostru s-o înțeleagă cum trebuie. Da, noi toți, care vorbim o limbă românească – suntem Români. Și neamul nostru este mare și cu istorie mândră. Luați harta și vedeți: de la Nistru până la Tisa tot pământ e al Românului! Aici vezi Basarabia scumpă. România – mamă. Bucovina – mândră. Ardealul – glorios și Banat – frumos. Suntem bogați, dar prin întunerecul pe care l-au răspândit între noi străini, noi am uitat de bogăția noastră, nu s-a sărăcit sufletele. Vroiți să fiți bogați să trăiți în belșug nemărginit, uniți tot pământ vostru, adunați-vă cu tot neamul vostru. V-asigur că mai mândri și mai fericiți decât noi nu vor fi alții pe fața pământului. Închipuiți-vă ce sunteți azi și ce ați fost ieri. Erați mai odinioară robii Rusului, care venia la voi în țară, în sate cu „coroabca" în spinare și răcnea: „marfă, marfă, marfă!". Nu zăreați că Rusu se-mbogăția. Și voi luau cușma înaintea lui: dânsul la voi în țară se făcu stăpân, clar voi. gospodari, rămâneți robii lui. Pentru ce a fost așa? Se explică ușor: Rusul cucerise țara noastră și o privea ca o moșie a lui. făcea într-însa ce voia sufletul lui, dar pe voi nu vrea să vă recunoască de gospodari și vă socotea totdeauna „moldovan berbec. moldovan cap de bou. mnldovan de-a 13-a lege" și multe de toate. Voi le răbdați si numai între voi vă mândreau cu cuvintele: „parcă ești român!" Acum vă chem la conștiință națională, aduceți-vă aminte că sunteți Români! Uniți-vă cu tot neamul vostru: faceți o familie mare; îmbogățiți-vă și trăiți în fericire, ca să vă privească lumea întreagă ca pe o nație puternică. Basarabeanule! eu știu că-ți place cinstea! Aluneca - trezește-te, parcă ești român, dă mâna cu frații tăi de pe pământul românesc pentru unire și fericire! Numai tu, Basarabeanule. le-ai lăsat tare în urmă de la tradițiile tale strămoșești. Nu te cunosc; parcă tu erai odinioară mândria lui Ștefan cel Mare! Unde sunteți voi în ziua de azi, mazili-basarabeni, cei mai voinici călărași ai neamului nostru? Toți la iveală, toți la unire cu neamul nostru, căci numai unirea ne va scăpa de robia dușmanului.

Căpitan D. Bogos

6 februarie 1918