Știri din Basarabia acum o sută de ani - 01.12.13

1 Dechemvrie

Institutul Agronomic.

În Peterburg au plecat din Chișinău d-nii Mimi, Levinsii și Aleinicov pentru a lua parte în adunarea ce va fi acolo pentru înființarea unui institut în Basarabia cu cursuri înnalte de gospodărie sătească.

Strașnic omor.

În dimineața zilei de 29 Noiemvrie în satul Nisporeni, ț. Chișinăului, au fost găsiți omorâți în casa lor locuitoriul Ion Cârlig, de 60 ani, și femeia lui Ioana. S-o dovedit, că acest strașnic omor o fost săvârșit prin lovituri de topor de însuși fiul lor Vasile, în casa căruia a fost găsit toporul plin de sânje. Totuși Vasile spune că nu el o săvârșit omorul. El este arestat. Nus-o putut încă lămuri cari sunt pricinele cari l-o îndemnat pe Vasile Cârlig să-și omoare părinții. Sunt și alții bănuiți.

Din Sculeni.

În scurtă vreme la noi s-o întâmplat vre-o câteva nenorociri și anume:

La școală s-o prăpădit trapeția, care o ucis pe un băiet de la această școală.

Soția fostului învățător Dziubinschii o stat deasupra samovarului, când era plin cu cărbuni (mangal) aprinși, s-o îmbolnăvit și în grabă o murit.

Un nepot al d-lui Barbovschii, în vârstă de 8 ani, o luat în mâni o pușcă încarcată, și jucându-se cu dânsa, i-o dat drumu, împușcând pe bucătărița lor.

Se mai aude, că o femeie o ars de vie.

Alfavitul românesc și cel rusesc

(întrebuințat de noi moldovenii din Basarabia).

Mai toate gazetele și cărțile pe limba noastră sunt tipărite cu literi (buci) latinești, dar nu toți moldovenii le pot ceti, după cum cea mai mare parte dintre români nu pot să cetească gazetele și cărțile tipărite cu litere rusești.

De aceia, pentru înlesnire, tipărim alfavitul românesc paralel cu cel rusesc, întrebuințat de noi pentru tipărirea gazetei noastre moldovenești «Glasul Basarabiei».

Alfabetul românesc și cel rusesc

(întrebuințat de noi moldovenii din Basarabia)

Acesta este alfavitul cel nou românesc (de la an. 1904).

Până la anul 1904 românii au întrebuințat și literele:

ĕ în loc de ă (ъ)
ê »   »  »  î (ы)
é »   »  »  ea (я)
ĭ »   »  »  i scurtat (i, й)
ó »   »  »  oa (оа)
ŭ »   »  »  u scurtat (у)
ḑ »   »  »  z (з)

1) Literele î și â însemnează amândouă același sunet (zvuc):

Cu â se scrie în mijlocul cuvintelor: sfânt—сфынт; atât—атыт; urând—урынд; vâzând—вынзынд ș. a.

Cu î se scrie a) la începutul cuvintelor: în—ын; înnot—ыннот; îl—ыл; b) în cuvintele compuse (slojnâia), precum sunt: neîmpăcat—неымпъкат; neîndurare—неындураре; neînsuflețit—неынсуфлецит; preîntimpinat—преынтимпинат; c) la vorbele (glagolî) sfârșite în rî (ры): hotărî—хотъры; urî—уры; târî—тыры; hotărînd—хотърынд; urînd—урынд; târînd—тырынд; urît, târît ș. a.

2) Litera i se cetește întreagă și pe jumătate: inimă—инимъ; ministru—министру; îndoi—ындой; dormi—дорми; iehomonah—іеромонах; negri—негри; iară—іаръ; roib—ройб; iertare—іертаре; uitare—уйтаре; piept—піепт; fier—фіер; noi—ной; doi—дой; trei—трей; fii—фій; fiii—фіій; copiii—копіій; răi—ръй; buni—бунй; frați—фрацй; îi—ый; dă-i (дъ-й); nu-i (ну-й); bate-i (бате-й);

3) Literele c și g însemnează fiecare câte două sunete deosebite după locul unde se află și anume:

a) la sfârșitul cuvintelor sau înnainte de consoane (soglasnâia) sau de vocale (șdasnâia) a, o, u, e, î, însemnează sunetele aspre к, г:

ac—ак; sec—сек; cuc—кук; clacă—клакъ; cresc—креск; ca—ка; câne—кыне; cădere—къдере; cucoș—кукош; bucurie—букуріе;

bag—баг; leg—лег; stog—стог; glas—глас; gros—грос; gard—гард; gol—гол; găsit—гъсит; gură—гуръ; gând—гынд.

b) înnainte de e și i însemnează sunetele ч și џ (дж):

ce—че; ceafă—чяфъ; începe—ынчепе; cercei—черчей; facem—фачем; cine—чине; nuci—нучй; cinci—чинчй;

ger—жер (litera џ slavonă lipsește în tipografie și e aceia întrebuințăm litera ж); geme—жеме; curge—курже; ginere—жинере; gingii—жинжій; mergi—мержй.

Când c și g înnainte de e și i își păstrează asprimea, se însemnează cu ch, gh: chem—кем; chiar—кіаг; chiar—кіар; chică—кикъ; chingă—кингъ;

ghem—гем; gherghef—гергеф; ghiață—гіацъ; neghină—негинъ; neghiob—негіоб.

(Va urma).

Glasul Basarabiei, 1913. № 34.