Ziarul "Besarabia" - cîteva file de arhivă

Primul număr al ziarului «Besarabia» a apărut la Iași la 28 septembrie 1879. Inițiativa editării publicației aparține cercului socialist din Iași în frunte cu doctorul Russei¹. Redactor al ziarului devine loan Nădejde, în decurs de trei luni au apărut 15 numere ale ziarului, în decembrie 1879 ziarul a fost suprimat.

În istoriografia română² găsim o analiză detaliată a'concepției social-politice și filozofice a ziarului «Besarabia», care s-ar reduce la următoarele, în prima perioadă a apariției sale ziarul a fost influențat de idei narodniciste, reflecta lupta cercurilor socialiste din deceniul al 8-lea pentru răspîndirea în mase a unor idei general-democratice. Redacția lupta pentru ridicarea conștiinței poporului, înțelegînd prin popor în primul rînd masele țărănești. Mai tîrziu în paginile ziarului au predominant idei ale socialismului științific... Nu vom insista în continuare asupra acestui aspect al problemei. Scopul comunicării de față este de a constata unele momente de coniraversă între istoriografia română oficială și izvoarele de arhivă referitor la ziarul «Bcsarabia» și de a înainta cîteva supoziții care vizează legăturile publicației cu Basarabia și aspirațiile naționale ale redacției. Prin izvoare de arhivă subînțelegem materialele depistate la Arhiva Națională din Moldova³, și anume: o scrisoare de D. Kazarinov (posibil, unul din agenții diplomatici ai Rusiei în România), adresată d-lui Ghirs Nicolai Karlovici, la Pctcrburg, conținînd informație despre ziarul «Besarabia», traducerea unor articole în rusește, notițe despre corespondențele din Basarabia publicate în ziar.

Autorii lucrării «Presa muncitorească și socialistă din România», invocînd amintirile Sofiei Nădejde, menționează că titlul «Besarabia» a fost adoptat în cadrul unei ședințe la care s-a discutat modul, cum să fie derutate autoritățile. S-a ales acest titlu pentru a se putea publica, în primul rînd, articole cu caracter socialist și altele cu caracter general⁴. Pe cînd din articolul program⁵, publicat în primul număr al ziarului, este evident, că titlul «Besarabia» a fost adoptat pentru a păstra în inimile românilor amintirea despre partea Moldovei dintre Prut și Nistru, aflată sub jugul barbar al Rusiei. Redacția își exprima dorința de a vedea țăranul rom an mai fericit decît țăranul basarabean și în felul acesta a face cit mai atractivă pentru cel din urmă idcea unirii. Explicația era destul de limpede și nu lăsa autorităților nici un fel de iluzii referitor la intențiile ziarului, care se pare tindea să îmbine lupta socială și națională, în același articol-program redacția ziarului si-a exprimat clar atitudinea față de Imperiul Rus⁶, văzînd în acesta un dușman de moarte al poporului român, care amenința independența de stat a României. De neînțeles, de ce programul în cauză n-a fost publicat și nici comentat în lucrarea «Presa muncitorească și socialistă din România». Unica referință la convingerile naționale ale membrilor redacției se conține în afirmația că în primele numere și-au făcut apariția unele manifestări

- 205 -

naționaliste, datorită bagajului politico-ideologic cu care venise loan Nădejde în mișcarea socialistă⁷.

Redacția avea legături cu străinătatea. Se >puteau face abonamente în Austria, Franța, Germania, Anglia... - afirmații susținute în «Presa muncitorească...»⁸, dar nu găsim nici un cuvînt despre legăturile cu Rusia (se subînțelege și Basarabia), în realitate însă ziarul dispunea de o informație amplă despre viața social-politică din imperiu, în dosarul de arhivă cercetat am găsit o scurtă trecere în revistă a materialelor (poate să nu fie completă) din ziarul «Besarabia» ce se refereau la Rusia⁹, în nr. 5 a fost publicat articlul «Вести из России» semnat de un corespondent din Basarabia, în nr. 9 «Корреспонденция из Кишинева», în nr. 7, vorbind despre «alipirea» Basarabiei la Rusia, autorul unui articol utilizează cuvînlul «răpită», în nr. 12 «Besarabia» publică o informație despre sciziunea în mișcarea narodnicistă din Rusia și formarea a doua organizații «Народная воля» și «Черный предел». Tot în acest context poate fi menționată și adresarea d-lui Kazarinov către autoritățile de la Iași cu somația să nu permită pe paginile ziarului comentarii referitor la atentatul la viața țarului Alexandru II¹⁰.

Corespondențele din Rusia și Basarabia erau aduse în mod ilegal, la fel era transportată și gazeta. După cum aflăm din scrisoarea d-lui Kazarinov «Besarabia» era transportată în buzunare de însăși colaboratorii ziarului¹¹. Transportarea ziarului mai întîi în Basarabia, iar apoi în Rusia era înlesnită de faptul, că în România se afla un număr mare de emigranți din Imperiul Rus, printre care mulți basarabeni - Z. Arbore-Ralli, F. Codrcanu, A. Frunză, C. Ursu, Crasiuc, s.a. I.G. Budac, referindu-se Ia activitatea cercurilor poporaniste de la sfîrșitul anilor 70, scrie că la consfătuirea secretă a cercurilor socialiste, care a avut loc la Iași în octombrie 1879, cu participarea activă a emigranților, s-a hotărît printre altele crearea organizațiilor revoluționare din emigranți, care ar organiza tipărirea și transportarea literaturii revoluționare în Rusia. Printre organizatorii acestei consfătuiri a fost și doctorul Russcl. O atenție deosebită acordau emigranții transportării literaturii revoluționare. Emigranții din Tulcea transportau cu ajutorul bărcilor literatura peste Dunăre, iar apoi cu căruțele pînă la stațiile de calc ferată din Basarabia, unde aveau oameni de nădejde¹². Funcționa și calea trasată încă de N. Zubcu-Codreanu - Iași - Chișinău - Rusia". Tipărirea și răspîndirea ziarului «Besarabia» se înscrie, fără îndoială, în activitatea de realizare în practică a hotărîrii de la Iași. Oricare ar fi fost calea preferată pentru transportarea ziarului, e cert faptul, că publicația trecea frontiera Prutului. Nu în zadar d-nul Kazarinov a dat indicații căpitanului jandarmilor din Ungheni de a lua măsuri drastice pentru a împiedica transportarea ziarului în Rusia, fiind îngrijorat de legăturile ziarului cu mișcarea revoluționară rusă, de abordarea în paginile ziarului a problemei Basarabiei. în repetate rînduri oficialitățile ruse au făcut demersuri către autoritățile de la Iași și guvernul României să interzică editarea ziarului". Rusia rămînea fidelă tendințelor sale de a împiedica orice legături între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Dar în pofida vicisitudinilor istoriei conștiința de neam rămînea vie în inimile fruntașilor Moldovei dintre Prut și Nistru,

-206-

care pe parcursul secolului XIX au încercat în repetate rînduri (de cele mai multe ori fără succes) să editeze la ei acasă un ziar sau revistă în limba română15. Și numai în anul 1867 cercurile bisericești din Basarabia ocupată reușesc să obțină aprobarea pentru editarea In limba rusă și moldovenească a «Buletinului eparhiei Chișinăului», varianta moldovenească fiind suprimată în anul 1871. Răpirea din nou de către Rusia a ținuturilor moldovenești din sudul Basarabiei, în urma tratatului de pace de la Berlin, a dus la înrăutățirea relațiilor politice ruso-române. Frontiera de la Prut se închide aproape ermetic pentru schimbul de valori spirituale între românii de pe ambele maluri. Difuzarea ziarului «Besarabia» în Basarabia avea în aceste condiții o importanță deosebită.

Nu dispunem de informație în ce măsură, era citită în Basarabia publicația respectivă. Putem doar presupune că exista la Chișinău și în alte orașe un mediu românesc unde ziarul era citit poate chiar tradus, în caz contrar transportarea în imperiu ar fi fost lipsită de sens. Anume în Basarabia ziarul putea găsi cititorul de limbă română, lipsit în patria sa de o publicație în limba națională.

NOTE

1. Numele adevărat Nicolai K. Sudzilovschi. La începutul anilor 70 ai sec. XlX-lea împreună cu Nicolai Zubcu-Codrcanu participă la transportarea literaturii revoluționare de peste hotare în Rusia. Emigrează, și tn 1875 îl găsim Tn componența cercului socialist din București, în 1879 participă la înființarea unei tipografii la Iași.

2. Istoria gîndirii sociale și filozofice din România. București, 1964. P. 327. Presa muncitorească și socialistă din România, v. I. București, 1964. P. 44-56.

3. ANM, f. 297, r. l, d. 10. Циркуляры 3-го отделения Имперской канцелярии и копия журнала «Besarabia», издаваемого в Яссах.

4. Presa muncitorească... P. 45.

5. ANM, F. 297, r. l, d. 10.

6. Ibidem.

7. Presa muncilorească... P. 46.

8. Ibidem. R. 44.

9. ANM, f. 297, r. l, d. 10.

10. Ibidem.

11. Ibidem.

12. Будак И.Г. Общественно-политическое движение в Бессарабии в дореформенный период. Кишинев, 1959. С. 196.

13. Ibidem, P. 111.

14. ANM, f. 297, r. l, d. 10.

15. Boldur Alexandru. Istoria Basarabiei sub dominațiunea rusească. Chișinău, 1940. P. 192.

-207-