Modern and Contemporary Romania

History of Romania in Modern and Contemporary epoch.

История Румынии

Наиболее известный обобщающий труд по истории Румынии, вышедший в дореволюционной Россиии. Автор историк и журналист Николай Петрович Борецкий-Бергфельд (1880-). Книга является частью серии «История Европы по эпохам и странам в средние века и новое время», изд. по ред. Н.И. Кареева и И.В. Лучицкого.

Современная Румыния. Путевые заметки

Путевые заметки Дмитрия Николаевича Чихачева (1876–1918), российского общественного деятеля, политика, члена Государственной думы 3-го и 4-го созывов от Подольской губернии.

Greater Roumania

This historic book may have numerous typos and missing text. Purchasers can usually download a free scanned copy of the original book (without typos) from the publisher. Not indexed. Not illustrated. 1922 edition. Excerpt: ...for prisoners amounted to some 150 million francs. Roumania had also (under Article IX) to restore or pay for all river or sea vessels and all railway material belonging to the Central Powers. The Roumanian Government was also to reimburse the Germans for their expenses in harbour and wharf improvement, the new oil pipe-line to Giurgiu, railway repairs, etc. The support of the Army of Occupation (six divisions) was set at 300 million francs in December, 1916, but progressively raised to 700 million. All these financial burdens, with the losses of territory, were reckoned at fifteen billion francs by Roumanian financial experts. And how much German indemnity did the Allies assign Roumania? Lack of space forbids study of the very interesting banking plans of the Germans, which will be found detailed in Prof. G. D. Creanga's valuable " Les Finances Roumaines sous le Regime de 1'Occu-pation et de la Paix Allemandes," Paris, 1919. But their economic exploitation of Roumania deserves a brief exposition. The Economic Convention monopolized Roumanian production for the benefit of Germany and Austro-Hungary till 1926; all exports elsewhere were prohibited. The prices fixed in Article XII for 1918-19 were: for wheat and rye, 38 francs the quintal (2202 Ibs.; apparently about $65 per ton, but the Germans had an ingenious system of exchange, by which it came to considerably less); barley, oats and Indian corn, 29; dried beans, 47; dried peas, 43; colza, 65. These were about onehalf current market prices; the Roumanian State had fixed the price of wheat at 70 francs! The price for the years 1920 to 1926 was to be fixed by a German-Austrian-Roumanian Commission, the chairman to be appointed by the President of Switzerland. The Roumanian population was...

The Political Status of Bessarabia

Spoiler: Highlight to view
INTRODUCTION
PREFACE
CHAPTER I: THE QUESTION
CHAPTER II: THE EARLY HISTORY OF THE ROUMANIANS
CHAPTER III: THE FOUNDATION OF THE ROUMANIAN PRINCIPALITIES
CHAPTER IV: THE EARLY HISTORY OF BESSARABIA
CHAPTER V: THE EASTERN QUESTION
    A. Commercial Rivalry Between Turkey and Russia; Russo-Turkish Wars
    B. The Annexation of Bessarabia by Russia
CHAPTER VI: BESSARABIA UNDER RUSSIAN SOVEREIGNTY
    A. The Population
    B. The Administration
    G The Church
    D. Education
    E. The Effects of the Russian Revolution of 1905-06
CHAPTER VII: THE REVOLUTION OF 1917 AND THE FORMATION OF THE AUTONOMOUS BESSARABIAN REPUBLIC
CHAPTER VIII: THE INDEPENDENT BESSARABIAN REPUBLIC; ITS UNION WITH ROUMANIA
CHAPTER IX: ROUMANIAN BESSARABIA
CHAPTER X: DIPLOMATIC NEGOTIATIONS RELATING TO BESSARABIA AFTER HER UNION WITH ROUMANIA
CHAPTER XI: BESSARABIA TODAY
APPENDIX
BIBLIOGRAPHY
INDEX

„Germanofilii”. Elita intelectuală românească în anii primului război mondial

Lucian Boia, cu bine-cunoscutul său stil și desfășurând o demonstrație fără cusur, risipește o altă iluzie întreținută de istorici și acceptată ca un adevăr: credința că ar fi existat în anii Primului Război Mondial, în ciuda câtorva opinii divergente, îndeosebi în rândul oamenilor politici, o cvasiunanimitate în jurul „idealului național", în sensul intrării României în conflict, împotriva Austro-Ungariei, pentru eliberarea Transilvaniei. Lectura sagace a presei din acea epocă, precum și a altor documente, multe dintre ele inedite, pe care istoricii „antantofili" le-au ignorat cu bună știință, demonstrează că o parte însemnată a elitei politice și intelectuale românești a avut o altă opțiune. Vom descoperi în această carte cine au fost „germanofilii", care le-au fost argumentele, cum au acționat în timpul ocupației germane și cum au supraviețuit politic și intelectual după triumful oarecum neașteptat al adversarilor lor.

Spoiler: Highlight to view
Cuvânt înainte

Partea I. Românii și războiul
I. Privire istoriografică
II. Partide, politicieni, opțiuni
III. Țara, opinia, elita
IV. Ziariști, scriitori, istorici, academicieni V. Universitarii
VI. Orientări, reorientări, dezorientări

Partea a II-a. Oameni, idei, atitudini
Felix Aderca
Grigore Antipa
Zamfir C. Arbure
Tudor Arghezi
Dinu C. Arion
Virgil Arion
Victor Babeș
D.V Bamoschi
Jean Bart
I.A. Bassarabescu
Ilie Bărbulescu
Ioan Bianu
Martha Bibescu
Ioan Bogdan
Alexandru Bogdan-Pitești
Octav Botez
Traian Bratu
B. Brănișteanu
Frații Caragiale: Mateiu și Luca
Andrei Corteanu
George Coșbuc
Dimitrie Evolceanu
Ioan C. Filitti
Ioan D.Filitti
Gala Galaction
Dimitrie Gerota
Constantin Giurescu
Ion Gorun
Dimitrie Gusti
A. de Herz
G. Ibrăileanu
Dimitrie Kamabatt
Nicolae Leon
Alexandru Macedonski
Simion Mehedinți
Nicolae Mihăescu-Nigrim
Ludovic Mrazec
Iacob Negruzzi
Alexis Nour
Dimitrie Onciul
D.D. Pătrășca nu
Vasile Pârvan
Ion Petrovici
Alexandru Philippide
Constantin Rădulescu-Motru
Ion A. Rădulescu-Pogoneanu
Liviu Rebreanu
Radu Rosetti
Mihail Sadoveanu
Marin Simionescu-Râmniceanu
Vasile Sion
Ioan Slavici.
Constantin Stere
Avram Steuerman Rodion
Dem. Theodorescu
Nicolae Tonitza
George Topîrceanu
Alexandru Tzigara-Samurcaș
Duiliu Zamfirescu
Câțiva socialiști
Epilog.

Istorie și mit în conștiința românească

Istorie și mit în conștiința românească este cea mai cunoscută carte a lui Lucian Boia, cel puțin printre cititorii români. Apariția ei, în 1997, a însemnat un adevărat șoc cultural și a deschis calea unor ample revizuiri istoriografice. Lucian Boia face distincția netă între istoria care a fost și diversele ei reprezentări, inevi­tabil adaptate, deformate și adesea mitificate, în funcție de perspectivele schimbătoare ale prezentului și îndeosebi de jocul ideologiilor. Istoria pe care o cunosc românii, în diversele ei variante, a fost marcată în primul rând de ideologia națională,apoi de comunism; de aici decurge necesitatea unei "decodări".

Lucian Boia ne îndeamnă să privim lucid trecutul și să nu ne mai lăsăm manipulați prin istorie. Respinsă cu indignare de naționaliști,dar întâmpinată cu entuziasm de toți cei care așteaptă o istorie deschisă, critică și lipsită de prejudecăți, cartea trezește, prin modelul teoretic pe care-l propune, și interesul specialiștilor dinafara României, fiind tradusă, până acum, în engleză, germană,maghiară și polonă.

Spoiler: Highlight to view
Prefață la ediția a III-a
După trei ani (Introducere la ediția a II-a)

Introducere

I. Istorie, ideologie, mitologie
Prima intrare în Europa - Naționalism și modernizare - Un mit național: Mihai Viteazul - Proiecte diferite, istorii diferite - Glorificarea trecutului - De la romantism la școala critică - Paradigma junimistă: detașarea de istorie - Reacția autohtonistă - Imposibila obiectivitate - Discursul comunist: faza antinațională - Discursul comunist: recuperarea trecutului - Discursul comunist: exacerbarea naționalistă

II. Originile
Câteva principii - Vremea romanilor - Daci și romani: o sinteză dificilă - Dacii își iau revanșa - Lupta de clasă în Dacia - Momentul dacic
al comunismului - Slavii, o prezență oscilantă ­Națiunea: organism biologic sau comunitate socială?

III. Continuitatea
Un paradox istoriografic: aria de formare a poporului român - La nord și la sud de Dunăre. Un posibil compromis? - Consolidarea românității
nord-dunărene - în anii comunismului: imperative ideologice și argumente arheologice - Statul românesc de-a lungul "mileniului întunecat" -
Concluzii: arheologie, lingvistică și politică

IV. Unitatea
Ardeleni, munteni, moldoveni... sau români? ­Râurile și Carpații - Unitatea istorică: reflux și reelaborare - Comunismul: mitul unității la zenit
- În căutarea sufletului românesc - O sinteză fluidă

V. Românii și Ceilalți
"Cine-a îndrăgit străinii..." - Apărători ai Occidentului - Despărțirea de Est - Mitul francez - "Contra-mitul" german - Mitologie comunistă- Repere postrevoluționare - Trei dosare sensibile: țiganii, maghiarii, evreii - Prieteni și adversari: un joc istoric - Complot împotriva României - Tentația imperială - Competiția drepturilor: națiuni, frontiere, minorități - A patra putere mondială - "Ceilalți" despre români

VI. Principele ideal
Eroi și salvatori - Constituirea panteonului național - Tăierea boierilor: dosarul Ioan Vodă - "Cum nu vii tu, Țepeș doamne..." - Mitul dinastie - O a doua dinastie? - Mitologie feminină. Regina Maria - Salvatori interbelici - Mitologie legionară - De la Bălcescu la Gheorghiu-Dej ­De la Burebista la Ceaușescu

VII. După 1989
Ruptură sau continuitate? - Întotdeauna uniți? ­Metodologia uitării - Libertatea de a spuneorice - Un moment care trebuie depășit: blocajul mitologic

Încheiere
Bibliografie
Indice de nume

Istoria românilor. Vol VI. Românii între Europa clasică și Europa luminilor (1711-1821)

Cu cel de al șaselea volum al tratatului academic de Istoria Românilor (I711-I821) se continuă prezentarea sintetică a evoluţiei societăţii umane din arealul Dunării de Jos şi intracarpatic, evoluţie intrată acum în perioada ei modernă. Secolul al XVIII-lea înfăţişat în cuprinsul volumului este unul de turnură în dezvoltarea societătii omeneşti în general, consecinţă a gestaţiei din secolul anterior, acum pregătindu-se, totodată, desfăşurările din secolul următor, al naţionalităţilor, când naţiunea română modernă apare constituită şi se afirmă în revoluţiile sociale şi naţionale de la 1821 şi 1848-49, 1859, în importantul act care marchează însuşi începutul constituirii statului naţional român modern.

Limitele cronologice ale volumului sunt date de momentul instaurării unor noi regimuri politice în Ţările Române — cel habsburgic, respectiv cel fanariot — şi de revoluţia de la 1821, care, o prefaţează pe cea de la mijlocul secolului al XlX-lea. De altfel, chiar şi în planul istoriografiei universale, a celei europene îndeosebi, limitele secolului al XVIII-lea, în înţelesul evoluţiilor istorice, le depăşesc pe cele ale cronologiei absolute. Denumit și „marele secol" (Michelet), secolul al XVIII-lea, aflat sub semnul Reformismului şi al Revoluţiei democratice, se prelungeşte în timp după anul 1800; în spaţiul românesc el se va încheia odată cu momentul declanşării revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (1821).

Pages