You are here

Știri din Basarabia prerevoluționară - 27.04.1914

27 Aprilie 1914


Din cuvântările de bun rămas.

La întrarea în sobor în ziua de 11 Aprilie, când arh. Serafim și-a luat rămas bun dela preuți și popor, — unul din preuți l-o întâmpinat c-o cuvântare, în care vorbind despre faptele bune ale lui, de slujba păstorească slăvită, dar foarte grea, de aceia, că precum Hristos, așa și cei mai mari urmași ai Lui, «n-au unde să-și plece capul» ș a. — o sfârșit:

...«Și acum, preosfințite stăpâne, Basarabia orfană (siremană) nu poate să te oprească mai mult, ci poate numai să-ți zic: «Mergi cu pace!»

La rândul său, arh. Serafim, după sfârșirea slujbei o ținut o cuvântare, despre care s-o amintit în numărul trecut.

Cuvântarea aceasta n-o fost un «rămâneți sănătoși» și «rog de mă iertați» a unui arhipăstori și urmaș al apostolilor lui Hristos, ca cum ar fi făcut un altul oarecarele la așa întâmplare, ci o fost o mustrare, o ocară plină de mânie a basarabenilor, de la cari arhiepiscopul își lua «rămas bun».

«Pe mine nu m-au înțeles în Basarabia, — o zis arh. Serafim, — n-au vrut să mă înțeleagă, iar vrăjmașii mei iscodeau asupra me o mulțime de răutăți, de învinuiri «în bobote», nu atâta despre slăbăciunile mele, cât despre slujba mea politicească... Vrăjmașii mei au înțeles în ce-i puterea mea ș-au început cu mine cea mai mare luptă... Cât au scris despre mine gazetele jidovești și jidovite!... Din toate părțile amuțeau asupra mea. Dar în nebunia lor nu știau, că Serafim — îi o putere, ca pe Serafim aceste minciuni și clevetiri nu-l sparie. Pe mine mă învinovățesc, că eu am iscodit în Basarabia separatizmul (gânduri de dezlipire de Rossia). Nebunii! Ei nu vreau să știe, că cel ce o iubit mai mult pe moldoveni o fost numai Serafim!

Cine pătimea sufletește pentru întunecatul, dar adânc credinciosul norod moldovenesc? Serafim! Cine întâmpina cu bucurie începerea oricărui lucru bun pentru luminarea norodului? Serafim! Cine însemna preuți pe la sate cu așa socoteală, că nici-un preut rus să nu «chice» la moldoveni? Serafim? Eu n-am fost cu ură asupra moldovenilor, dar asupra românilor.*) Cu toate acestea, vrăjmașii mei scriau asupra mea «donosuri» la Peterburg, și chiar unul din cei mai mari năcealinici în gubernie o luat parte la scrierea lor.**)

Spun că eu îs politic. Dar martor este Dumnezeu, că nu după voiea mea am purces pe calea aceasta. Într-acea vremea, când eu luam parte la adunările presf. sinod, nimic nu știam, că aici între preuți s-au găsit nebuni, cari vrea să întorloace preuțimea (la alegerile în Duma Împărăției) cu vrăjmașii bisericii; datoria mea o fost, ca s-o opresc. Și, slavă Domnului, eu am dovedit! Las-să știe toți, că unu-i Serafim!

În case eparhiale din Chișinău, ce se numește «a lui Serafim», la cetirea adresilor (scrisori de laudă și mulțămire) din partea preuțimei și unora din așezământurile orășane, arh. Serafim nu odată, în răspunsurile sale, o arătat la faptele lui, ca patriot-rus. Dar când în cuvântarea sa, starețul dela mănăstirea din Izmail o arătat la marea însemnătate a acestei mănăstiri pentru naționalizmul rusesc la marginea Basarabiei, pusă în bunăstare de arh. Serafim, acesta o răspuns cu mare bucurie: — «Da, eu am înțeles și lucrul acesta! Eu am înțeles și alte multe lucruri ca acestea!...

Și am făcut tot ce-am putut, — pentrucă, afară de păstor și arhipăstor, eu sunt și rus, pătruns de duhul rusesc!...»

La auzul acestor din urmă cuvinte lămuritoare, toți cei de față s-au putut pe deplin încredința de dragostea cea mare ce o avut-o arhiepiscopul Serafim pentru Basarabia și pentru noi moldovenii.

Stan Pățitu.


*) Din România

**) Dumnezeu să le răsplălească după fapte. Îns. corectorului.

Din Chișinău.

Din porunca Preaînaltă ziua descoperirii monumentului Împăratului Alexandru I este însămnată cea de 16 Mai a.c.
___

Toate școlile se pregătesc pentru prăznuirile dela 16 mai.
___

S-o început râdicarea arcurelor de triumf.
____

Din Basarabia.

În volostea Bravicei, țin. Orheiului, s-o ivit tiful.

În luna lui Martie în toată Basarabia s-o vândut cu 4,300 vedre de rachiu mai puțin decât anul trecut în luna asta, lucru foarte îmbucurători.

S-o întărit proiectul pentru drumurile de fier: Akerman — Căușeni — Chișinău — Orhei — Bălți — Soroca — Iampoli — Vapnearca.

În s. Gorești un copil de 1 an o picat într-un ceaun în care fierbee var: fiind scos deacolo mai ars — o murit.

Din pricina frigurilor de pe urmă pe une locuri o degerat roada merilor și a prosazilor de pe văi.

Din țânutul Hotinului se primesc știri, că starea sămănăturilor acolo îi bună.

În țânutul Benderiului prin ogoare s-au ivit o mulțime de țâstari, și uprava de acolo cere dela uprava de gubernie 500 de rub., dar uprava de gubernie are de toate păralele 500 de ruble pentru lupta cu aceste jivinci în gubernia întreagă.

În s. Nisporeni Mihail Pahonii ș-o ucis femeia.

Comitetul pentru trebile de credit mic din Basarabia o dat dezlegare bancului din s. Zarojanci, ț. Sorocii, să mărească creditul la tovarăși păn-la 500 de ruble.

 

Aferist.

În orașul Izmail mai zilele trecute o fost arestat un oarecarele Constantinesco, care o săvârșit mai multe pungășii prin Basarabia ca «fotograf»... Vara trecută venise și pe la Redacția noastră cu propunerea de a i se da împuternicire să adune abonamente... pentru gazetă.

Propunerea însă n-o fost primită, ca fiind necunoscut Redacției.

O spus însă că este din orașul Galațci și că are acolo neamuri bogate ș.a.

Poliția din România îl cere de la stăpânirea rusască ca pe un primejdios făcător de răle.

 

Glasul Basarabiei, 1914, 27 aprilie. № 51.