Din ziare basarabene - 09.02.1914

9 Fevruarie 1914

Plecarea d-lui gubernator.

Joi la 5 ci. și 40 m. sara o plecat la Peterburg d-l gubernator al Basarabiei camergherul M.E. Ghilhen. O fost petrecut la gară de: fostul vițe-gubernator al Basarabiei A.N. Iugan, de locțiitoriul de gubernator d-l S.M. Raevschii, primariul orașului Chișinău Iu.I. Levinsii, polițiimeisterul S.A. Petrovschii și mulți cinovnici dela direcțiunea (pravlenie) guberniei, canțelearia gubernatorului și alții.

Cununie.

În ziua de 7 Fevruarie a.c. la 4 1/2 ci. după amiază, în biserica școalei Reale din Chișinău, cu mare măreție o fost cununată d-ra Natalia P. Dicescul cu d-l Constantin A. Manuilov.

Cele mai sincere felicitări tinerilor căsătoriți.

Plecarea d-lui A. Iugan.

Fostul vițe-gubernator al Basarabiei d-l A.N. Iugan va pleca în ziua de 11 fevruarie la Peterburg, iar de-acolo în Ircutsc, unde este numit gubernator.

Noul vițe-gubernator al Basarabiei va veni în Chișinău în ziua de 12 fevruarie a.c.

Pricaz.

În pricazul dela 6 fevruarie a.c. polițiimeister atrage luare-aminte pristavelor de poliție, ca aceștia să facă cunoscut celoralți polițiști a lui sama, ca trecătorii să nu se adune în murul d-lor ofițeri atunci când aceștia, după datoria slujbei, opresc pe soldații în uliță, atrăgându-le luare-aminte despre cutare sau cutare lucru sau despre datoria ce o au. Trecătorii să fie poftiți de poliție să se împrășite, iar aceasta să se facă în chipul cel mai politicos, dar cu autoritate, iar trecătorii, ori și de ce rang ar fi, sunt datori să împlinească cererea poliției. Altfel, cei ce nu se vor spune acestor cereri, vor fi dați judecății.

Din isprăvile tramvaiului.

În ziua de 5 fevruarie pe la 3 ceas. după amiază, înspre vogzal mergea cu mare iuțală vagonul № 18. Când o ajuns pe la târgul nou, conducătoriul vagonului, după obicei, dădea semnale într-una fiind mare mișcare pe linia tramvaiului. Lângă Bolgradscaia ulița înaintea vagonului mergea o căruță. Conducătoriul o oprit vagonul. Caii din întâmplare au scăpat neatinși, dar căruța o fost sfărmată în bucățele. Din fericire, moldovanul care ședea în căruță o rămas numai cu loviturile.

Din Nisporeni.

În ziua de 30 Îanuarie în Nisporeni, ț. Chișinăului, s-au adunat mai toți preoții din al 4-lea ocrug în frunte cu blagocinul părintele Vichentie Guma, cari împreună cu aproape toți dascalii bisericilor din acest ocrug și cu împuterniciții dela fiecare sat, au alcătuit adunare duhovnicească de trezvie sau cumpătare, la care au fost părtași peste 300 de oameni.

Pe la 2 ceasuri după amiază au slujit moleben în biserica din Nisporeni părintele blagocinul și preuții A. Vrtic din Vărzărești și A. Țurcan din Volcineț. Molebnul, spre mirarea tuturora o fost slujit în limba rusască, - numai ecteniile au fost spuse în limba moldovenească, iar horul o cântat numai rusește, cu toate că toți horiștii da toți cei de față, afară de vre-o 2-3, erau moldoveni, printer cari mulți dascali știu să cânte moldovenește, dar se vede că n-au avut "dezlegare"... Când își fac și oamenii,încotro nimica nu pricepem din cele ce petrec sau cetesc la sf. slujbă pe limba slăvinească, pe care nici chiar rușii n-o pricep.

Înnainte însă de a se începe molebenul, părintele blagocinul o vorbit oamenilor despre scopul adunării aceștia și o vorbit pe limba noastră moldovenească, așa că toți am priceput de ce ne-am adunat.

După moleben cu toții ne-am dus la școală, unde cel întâi o vorbit foarte frumos despre beție și urmările ei părintele blagocinul.Tot despre beție au vorbit preutul Mihail Gurduza din Sipoteni, care o spus, între altele, că nu trebuie să se facă iarmaroacele în zilele de sărbători. Sledovateliul duhovnicesc preutul Al. Evstratiev din Miclăușeni o vorbit tot despre beție. Însfârșit o vorbit și d-l volostnoi pisari din Nisporeni (familia am uitat-o), care, între altele, o spus că pentru oameni trebuie să se deschidă prin sate case de cetire, în cari să se găsească totdeauna cărțile și gazetele cari se tipăresc în Chișinău pe limba moldovenească.

Apoi s-o hotărât, între altele, ca iarmaroace să nu se mai facă Duminicile și în zile de sărbătoare, în cari zile monopolcele și tractirurile să fie închise. Când păr. blagocinul o întrebat că din ce bani să se "vâpisuiască" cărțile și gazetele, oamenii au răspuns "din banii obștești". Ca predsedateliu (președinte) al obștiei de trezvie din al 4-lea ocrug toți cei de față într-un glas au ales pe harnicul preut din Ciorești, părintele G. Scotigora, care, cu drept cuvânt, nu numai cu cuvântul, dar și cu fapta se lupte din răsputeri împotriva beției. Oamenii din Ciorești au acuma "ceainaia" (ceainărie), unde este și "bancu" (banca), iar pe la monopolie nu se mai duc ca mainainte să zvârlă banii cu ciuhalul pe apa care otrăvise întreg satul, căci mai toți din Ciorești erau bețivi. Acu monopolia este pe drojdii, în luna Ianuarie s-o vândut "vodca" slab... numai de 15 carboave... așa că "fabricanții" au pagubă ș-o vor închide de nevoie. Din banii săi, după cum spun cei din Ciorești, părintele G. Scotigora o vâpisuit "Luminătoriul", "Glasul Basarabiei" ș.a., o deschis ceainărie, ba cumpără ceai și zahar din banii săi. Părintele G. Scotigora este cu adevărat vrednic de toată lauda și de frumoasă pildă pentru ceilalți luminători ai satelor și orașelor, din cari mulți, foarte mulți, împlinesc apostolatul, învățarea norodului numai cu cuvântul, iar alții nici cu cuvântul, sau numai de mântuială, de aceia în acele locuri se și be vodca vârtos...

La adunarea aceasta din Nisporeni au lipsit mai toți "ucitelii" (învățătorii), nu știu dacă au fost măcar doi-trei! Da îmi pare că nici unul n-o fost!

Oamenii au mai cerut, ca crâșmarii cari prefac vinul cu apă și alte otrăvuri să fie pedepsiți.

Adunarea s-o sfârșit într-amurg, ducând fiecare cu sine amintirea cea mai frumoasă despre dânsa.

Jos vodca!

Sus lumina!

Numai așa vom fi fericiți pe pământ.

Neculai Vântu.

Glasul Basarabiei, 1914. № 42.