Știri din Basarabia acum o sută de ani - 24.11.13

24 Noiemvrie 1913

Oaspeții români.

Joi 28 Noiemvrie a. c. va veni în Chișinău obștia de cântăreți din Iași, care poartă numele vestitului cântăreț — compozitor român «Dimitrie Suceveanu».

În sara acestei zile această obștie, acest cor (hor) ales, sub conducerea d-lui G. Grigoriu, va da un sângur concert în zala Casei Eparhiale din Chișinău, unde frații noștri români ne vor îndulci cu cântările noastre bisericești, cu cântecele cele mai frumoase moldovenești, cu sunetele dulci și mișcătoare ale limbei noastre moldovenești, plină de farmec și de frumuseță.

Acest concert cu atât mai mult se deosebește de altele, căci afară de cântecele noastre naționale, — din cari pe multe noi nu le-am auzit niciodată, pentru că nu-i cine să ni le spuie și să ne învețe a le cânta în școală, — vom mai auzi și adevărata noastră cântare bisericească moldovenească, așa cum trebuie să fie cântată ea în biserică, iar nu cum se cântă prin Basarabia, fără nici-un tâlc, uneori cu niște nigogouri, că ți-se strânje inima de scârbă și de rușine față de ruși, cari, auzind așa cântare, au dreptate să zică că cântarea noastră bisericească samănă cu cea lipovenească, ori chiar nici cu aceasta nu o asamănă, căci lipovenii nu au și glasul al nouălea, cum l-au născocit unii compozitori din Basarabia, cari nu cunosc muzica bisericească de cât după ureche.

Cântările adevăraților compozitorii, ca Macarie, Dimitrie Suceveanu, El. Nifon, G. Muzicescu, Gr. Gheorghiu, G. Dima ș. a. li s-au pătrut nu tocmai potrivite pentru Basrabia!..

Și de aceia au socotit, că este bine să schimonosască cântarea noastră moldovenească după plac, — tot-una moldoveni n-o pricep, n-o știu nici pe una, nici pe alta, și deci nu pot să facă vre-o deosebire...

Aceasta deosebire însă se va vedea lămurit în ziua de 28 Noiemvrie, când vom auzi cum trebuie să se cânte cutare sau cutare cântare bisericească.

Și bucuria noastră ar fi nespus de mare, dacă a doua zi Vineri dimineață corul «Dimitrie Sucevanu» ar cânta Sf. Liturghie în Mitropolie sau în Soborul Cafedral.

Toți moldovenii, de la mic și până la mare, să ne întâlnim în sara zilei de 28 Noiemvrie în zala Casei Eparhiale, unde vom avea prilejul a auzi pe cel mai bun cor de cântăreți bisericești din România, petrecând astfel câteva clipe de înnălțare sufletească, mulțămită fraților noștri de peste Prut, cărora de dorim bunăvenire în mijlocul nostru și izbândă strălucită.

O sară de cântare moldovenească.

(Vecer moldavscoi pesni.)

Lucru rar nu numai pentru Chișinău, dar și pentru toată Basarabia moldovenească, pentru că așa concerte curat moldovenești nu se dau în toate zilele, dar după ani de zile dacă mai auzi pe cineva cântând moldovenește.

Zala Casei Eparhiale era plină de lume, în cel mai mare parte moldovenii, cari, prin aceia că au fost față, și-au arătat dragostea ce au pentru limba și cântecele noastre moldovenești.

Cu părere de rău însă trebuie să spun, că au lipsit de la acest concert mulți, foarte mulți din moldoveni, pe cari gândiam să-i văd împreună adunați acolo, unde răsuna așa de frumos zala de cântecele noastre

moldovenești, cântate cu mult gust și adâncă pricepere atât de domnișoara A. N. Dicescul (soprano), cât și de d-nii I. Ionescu Sibiano (la piano) și S. G. Murafa (bariton).

Toți-trei au fost răsplătiți de lumea adunată cu aplauze prelunjite și strigăște de «bravo» și «bis» după fiecare cântec, așa că toți au fost nevoiți să cânte și alte cântece, ce nu erau scrise în programa concertului.

Cu deosebire a fost mult aplaudată d-ra Dicescul.

Solo.

Lotărie.

În zilele de 6, 7 și 8 Dechemvrie în zala Dumei orașului Chișinău, între ceasurile 1 ziua și 1 noaptea, va avea loc o mare lotărie-alegri în folosul obștiei din Chișinău «Dom Trudoliubia», care zilnic dă ajutor la 50 — 60 de femei și fete nevoieșe.

Obștia cheltuiește pe an aproape 9 mii de ruble cu aceste sârguitoare custorese — croitorițe, cari în schimbul lucrului, în fiecare zi primesc de la obtie ceai, mâncare caldă și plată în bani.

Fiind capitalul ce-l are obștia nu ajunje, de aceia și se face această lotărie, nădăjduind la sprijinul și ajutoriul oamenilor de inimă, cari nu vor trece cu vederea această lotărie. Pe lângă 2000 de lucruri folositoare și câteva locuri de pământ în orașul Chișinău, va fi pusă la lotărie și o mare vază de farfor, dăruită de Măria Sa Împărăteasa Alexandra Feodorovna, sub patronajul Căreia și este această Obștie.

Toată vremea, cât va ținea lotăria, va cânta muzica.

Nu-s parale.

Întrebuințarea rachiului în Basarabia crește în chip îngrozitor, măcar că «nu-s parale».

Așa, de pildă, în luna Octomvrie a.c. s-o băut 153 de mii vedre de rachiu în sumă de 1295000 (un milion două sute nouă zeci și cinci mii r., adică cu 20 mii vedre și 170 mii ruble mai mult de cât în Octomvrie a anului trecut.

Moldovenii noștri beu chiar și spirtul denaturat. Se prăpădesc ei sânguri, sărmanii, din pricina nesocotinței și a îndrăgătniciei lor.

Mamont.

În țânutul hotinului o fost găsit scheletul unui mamont.

Pentru binele sătenilor.

Preutul din satul Olănești, părintele C. Parfeniv o făcut o cerere cătră uprava zemstvei din Akerman, prin care roagă, ca ea să trimată în acest sat învățați în lucrul gospodăriei sătești. pentru a aduna oamenii, cărora să li se citească cum să lucreze mai bine pământului.

Glasul Basarabiei, 1913. № 33.