Știri din Basarabia acum o sută de ani - 06.10.13

6 Octomvrie 1913

O jumatate de an!

O jumatate de an s-o împlinit cu numărul de față, de când iesă la lumina zilei odată pe săptămână gazeta «Glasul Basarabiei», singura gazeta moldovenească în toată Rosssia!

Acei cari au cetit cu luare-aminte gazeta aceasta de la № 1 și până la cel le azi, s-au încredințat de munca și stăruința noastră, de a da moldovenilor numai aceia ce le este de trebuință și de folos pentru luminarea lor.

Dovadă sunt scrisorile de mulțămire cătră Redacție, trimise pân-acuma de aproape 600 de moldoveni, cari au binevoit a ne da sprijinul cerut, prin înscrierea lor la gazeta noastră cea scumpă și binefăcătoare, scrisă pe înțelesul tuturor «GLASUL BASARABIEI», pentru care sprijin mulțămim la toți din toată inima.

Din cuprinsul acestor scrisori se vede, că tot mai sunt în Basarabia și peste Nistru Moldoveni «cu râvnă de slovă și duh moldovenesc», ale căror suflete sunt însetate de lumină, de învățătură pe pe limba moldovenească, și aceasta ne bucură foarte mult.

Dar vre-o câțiva au scris, că au dragoste pentru gazetă și să le-o trimitem, dar că nu vor trimite parale de cât mai târziu, căci se tem, că și această gazetă nu va avea zile multe și că vor prăpădi parale, ca altădată!..

Gazeta le-am trimis-o de la № 1, au primit-o, ne bucurăm că o cetesc cu «dragoste», dar paralele cuvinte încă nu ne-au fost trimise nici până acuma, de și noi, slavă Domnului, trăim și împreună cu noi trăiește și gazeta.

Pare-că într-adins faceți, ca gazeta să n-aibă zile multe!..

Nu vă temeți, trimiteți, macar cât ni se cuvine pentru jumatatea asta de an, altfel vom fi nevoiți a nu Vă mai trimite gazeta, care se tipărește numai cu banii primiți de la înscriitori (abonați), căcă alte mijloace, alți bani nu avem.

Și parcă numai cu tipăritul se cheltuiesc banii. Dar trimisul prin poștă și celelalte cheltuieli ale Redacției!

Vă temeți că-ți prăpădi 2 rub. 50 c. sau 1 r. cop.!..

Dar oare ce să mai zic eu, care pentru această gazetă am pus o casă zalog la banca din Ghircești, ț. Bălților, pentru 600 ruble și iaca «srocu» la ușă: 3 Noiemvrie!?

Și dacă voi prăpădi-o și pe aceasta, mă voi mângâia măcar cu aceia, că n-am prăpădit-o pe rachiu sau pe alte nimicuri, dar pentru gazeta «GLASUL BASARABIEI»!

La această gazetă, care urmărește un scop așa de frumos—luminarea norodului moldovenesc—nădăjduiesc, că în a doua jumatate de an se vor mai înscri macar încă 5-6 sute de Moldoveni, ca astfel să fie cu putință, fără grija zilei de mâine, a merge înainte cu tipărirea ei, făcând față și celorlalte cheltuieli, de cari am pomenit mai sus.

De aceia, frați Moldoveni—boieri, preoți, învățători și ceilalți gospodari luminați sprijiniți gazeta aceasta, abonându-Vă (înscriindu-Vă) la dânsa în număr cât de mare, îndemnați și pe alții să facă același lucru, faceți ca s-o cetească toți Moldovenii, trimiteți cât de degrabă plata cuvenită pe un an sau pe jumatate de an, căci nu pentru mine trimiteți, ci pentru frații noștri Moldoveni «întunecați», cum îi numește toată lumea!

Gr. D. Constantinescu.

Prospectul Împăratului Nicolai II.

Măria Sa Împăratul o binevoit a se învoi, ca ulița din Chișinău numită până acuma «Chievscaia» să fie numită de-acuma înnainte «Prospectul Împăratului Nicolai II».

Așa că adresa Redacții gazetei «Glasul Basarabiei» trebuie scrisă așa Chișinev. Prospectul Împăratului Nicolai II № 47.

Pentru școli.

Ministeriul învățământului o dat suma de 77,344 ruble pentru facerea a 5 școli în ținutul Chișinăului, în satele: Cristești, Peticeni, Gratiești, Cimișleni și Sipoteni. Din această sumă 19 mii sunt date ca ajutor fără a mai fi întoarse de zemstvo, iar 40,895 ruble cu împrumut pe 20 de ani.

Sate curat moldovenești. Ce minunat lucru ar fi, dacă zemstvo ar mai cere și limba moldovenească pentru întreg țânutul, «cî tari sî mai chipuiesc sarsanii copchii cu buchia rusascî».

De pe urma războiului.

Mai multe văduve ale soldaților din ținutul Chișinăului, morți în războiul cu Iaponia, au trimis în zemstvo cereri a li se da ajutoare pentru creșterea și învățarea copiilor lor în școale.

Laptele obștiei „Bessarabeț“.

Gubernscaia zemscaia uprava s-o învoit cu obștia «Bessarabeț», ca aceasta să deie laptele trebuitor șpitalului zemstvei,ca fiind mai bun. Vadra va costa 1 rub. 10 cop.

Holera în România.

După știrile din urmă, mulțămită măsurilor de pază luate de guvernul românesc, holera este în decreștere, așa că numărul bolnavilor pe ziua de 1 Octombrie o fost numai de 636 în 165 de comune. Cei mai mulți bolnavi de holeră sunt în țânutul Dolj.

Holera în Reni.

În ziua de 2 Oct. s-a îmbolnăvit de holeră învățătoarea unei școle de fete de acolo.

Holera în Vilcovo.

Greu se luptă doctorii cu holernicii în acest posad, unde oamenii nu vreu se asculte de sfaturile lor, ascunzând pe bolnavi și umblând toată ziua beți pe uliți, căci le-a intrat în cap, că «vodca scapă de holeră»... S-o dat poruncă, ca «monopolia» să fie închisă Duminicile și sărbătorile, dar ei cumpără rachiul din ajun și-i trag și mai vârtos.

S-au îmbolnăvit și 2 surori de carantinie (sestrî miloserdia), dar au scapat de moarte.

Altă ghimnazie în Bălți.

Departamentul învățământului o înștiințat pe d-l gubernator, că ministeriul o găsit cu putință de a lua în samă cererea ocârmuirii orășănești a Bălților de a i se da 241 mii de ruble pentru unei alte ghimnazii de băieți.

Un omor aproape de Orhei.

La 5 vârste de la Orhei o fost împușcat în tâmplă evreul Isțer, care venea în trăsura sa din satul Neveni. Ucigașii în număr de 3 s-au apropiet de trăsură, au bătut pe vizitiu și iau poruncit să plece în Orhei. N-au furat nimica. Se crede, că Isțer o fost omorât din răzbunare de lucrătorii pe cari el îi se cotise înnainte de termen (sroc).

Alte 2 omoruri.

În șpitalul de nebuni din Costiujeni, slujbașii A. Rudic, S. Gaidariuc, F. Costenco și feciorul bucatariului A. Serbinov au rânit de moarte cu «chinjalul» pe un fost tovarăș al lor Roman Crivschii și pe bolnavul Ducad Neiman.

Neiman o murit, iar de Crivschii nu se crede că ca scăpa cu viață.

Și încă un omor.

Pentru un strugur de poamă, Păzitoriul viei d-lui A. C. Leonard din s. Mereșeni V. Frunza o împușcat pe țaranul A. Cruceresco din s. Sarata-Golban, «pentru că o vrut să fure poamă». Frunza este dat în judecată.

Bogăție.

Cărbunii de pământ găsiți în țânutul Hotinului, în urma cercetărilor făcute, sunt foarte buni pentru ori și ce întrebuințare.

Glasul Basarabiei, 1913. № 26.