Ziarul "Basarabia": informații inedite

Category:

Negru Gh. Ziarul "Basarabia": informații inedite // Destin Românesc, 2001, № 3. PP. 63-76

I. O PREISTORIE NECUNOSCUTĂ A ZIARULUI „BASARABIA"

Documentele noi depistate în fondul departamentului pentru cenzură (denumirea oficială - „Direcția centrală pentru problemele presei ) a Aihivei Istorice de Stat a Rusiei din Sankt-Petersbuig scot la iveală tentativele unor fruntași basarabem de a publica ziarul „Basarabia' încă din 1903, în condițiile binecunos­cutei reacțiuni țariste. De fapt, ideea edităm la Chișmău a unui ziar în limba română, care să reflecte problemele dezvoltăm național-culturale și sociale a popu­lației locale, nu era nouă Ea a existat începând, cel puțin, cu anii '40 ai secolului al XIX-lea, când i-а făcut puma încercare în Basarabia de a scoate un ziar, cu un titlu foarte sugestiv, ,Românul". Demersurile eșuate din 1903 de a edita un ziar românesc în Basarabia, ca și cele similare din puma și a doua jumătate a secolu­lui al XIX-lea, reflectă tendința disperată a românilor basarabem spre lumină și propășire culturală și națională, în concordanță cu spiritul veacului și cu nece­sitățile de viață modernă, dar și imposibilitatea reușitei lor într-un context când rusificarea constituia scopul principal al politicii naționale din Imperiul Rus

Pe parcursul lunii mai, iunie și iulie 1903, Nicolae Safir, fiul „consilierului de colegiu" și al „cavalerului' Alexandru Safir, locuitor al Chișmăului, pe strada Mihailovski, 15, mspectoi la Direcția de accize din Basarabia, de conlesiune „evanghelico-luterană", 25 ani, adresează ministrului Afacerilor Interne din Sankt-Pe-tersburg mai multe demersuri în care solicită permisiunea de a publica, în limba rusă și „moldovenească', ziarul „Basarabia"

în cererea de la 30 mai 1903 el pleda pentru un ziar rusesc cu titlul orien­tativ „Basarabia' Era vorba de un cotidian care urma să apară și în zile de sărbătoare, redactat de Nicolae Safir și tipănt în tipografia acestuia Munca de redactare solicitantul propunea să o împartă cu un redactor special, de confesiune creștină, originar al uneia din guberniile de nord în cazul când acordarea permi­siunii de editare ar fi impus instituirea unui post special de cenzor, Nicolae Safir se obliga să depună anual în conail .Direcției centrale" o sumă, specificată de Ministerul Afacerilor Interne, pentru a plăti salariul respectivului funcționar Rubricile ziarului, propuse de N Safir, prevedeau o reflectare amănunțită a vieții sociale, politice și culturale atât din Basarabia și Imperiul Rus, cât și din străinătate1

La 2 iunie 1903, dânsul cerea peimisiunea și pentru o ediție în „limba mol­dovenească a ziarului ,Basaiabia Iată conținutul acestui document

63


Necesitatea imperioasă crescândă cu fiecare an a existenței unui organ de presă în Basarabia care edităndu se în limba moldoveneasca ar fi accesibil și pentru populația băștinașă condițiile de viața moravurile șt obiceiurile cărora din punct de vedere cultural, lasă mult de dorit trezind în mine dorința fierbinte de a ajuta guver nul în altoirea conștiinței și a principiilor culturii în viața populației băștinașe prin editarea în or Cbișmau a unui ziar de limba moldovenească, îmi dă îndrăzneală, suplimentar cererea de la 30 таг, să mă adresez txcelenței Voastre cu umila rugăminte pnvmd aprobarea ediției a doua a proiectatului ziai Basarabia' în limba moldovenească, în baza acelor ași condiții de apariție și abonare stabilite pentru ediția în limba rusă, în același timp adaug că gazeta Basarabia" în limba moldovenească se va tipăn cu caractere rusești și va ieși sub redacția unui cunoscător excelent al hm-bii moldovenești, cu studii superioare și, de asemenea, de confesiune creștină, care va fi prezentat pentru confirmare în funcție după obținerea permisiunii de publicare a ediției respective a ziarului Basarabia2.

La l iulie 1903, Nicolae Safir îl piopune în calitate de ledactor responsabil al ediției în „limba moldovenească" a ziarului „Basarabia" pe avocatul Emanuil Gavnhță3, lai la 26 iulie 1903, cu ocazia piezentărn cererilor și a tuturoi acteloi necesaie ale lui Em Gaviihță, pentruu cancelaria Direcției centrale privind pio-blemele piesei, insistă încă o dată ca acesta să fie confirmat drept redactor respon­sabil al ediției moldovenești și ledactor temporar al ediției lusești a ziarului .Basarabia", leclactor responsabil al gazetei lusești rămânând solicitantul în același timp, N Safir roagă ca soluționarea problemei pi ivind aprobarea publicăm ziaru­lui .Basarabia" să se facă cât mai lepede posibil în cazul unui răspuns pozitiv, el intenționa ca la 9 septembrie, în ziua deschidem expoziției agricole din Basarabia, să scoată primele numere4

Ca de obicei, în cadrul unor regimuri similare celui rusesc, dar nu numai, aici era tocmai momentul pentru intervenția informatorilor „vigilenți" și a „adevăraților patrioți", ceea ce s-a și întâmplat Astfel, la 9 iulie 1903, pe numele unui înalt responsabil al departamentului de cenzură, cneazul Nicolai Vladimirovici Șahovski, a parvenit o scrisoare, trimisă de un coleg al lui Nicolae Safir, cu următorul conținut

, La Direcția centrală pentru problemele presei trebuie să ajungă zilele acestea, dacă încă nu a sosit, cererea fiului secretarului de colegiu Nicolai Alexandru Safir, referitoare la aprobarea edităm în or Chișmău a ziarului -Basarabia-

Probabil că un refuz dat de Direcția centrală pentru problemele presei dlui Safir va fi ușor de argumentat în baza unor considerații de ordin general, însă dacă nu va fi așa, atunci aș don să vă inițiez în amănunte pe Dvs bun cunoscător al probelemelor presei cărora le-ați consacrat nu puține gnji și efortun, în chestiunea planului de editare a -Basarabiei' Dl Safir este un om de paie și inițiativa publicăm aparține unui cerc de persoane, dintre care unu fac parte din anstocrația locală, iar alții să află în fruntea unor instituții on ocupă în ele postun importante Toate acestea însă nu exclud prezența la aceste persoane a tendinței de propagandă în favoarea evreilor, un organ al cărora într-unfel sau altul va deveni -Basarabia; dacă nu de la bun început, din considerente de diplomație, atunci peste un timp oarecare Faptul nu poate fi pus la nici o îndoială, deoarece în condițiile existenței 'Basarabeanului- (ziarul lui Crușevan-n n ) nu este nevoie de un alt organ cotidian la Chișmău, cu atât mai mult că, aflându-se în slujba intereselor locale și în același timp a intereselor Rusiei și a ide-alunlor general-umane, 'Basarabeanul- sa manifestat destul Donnd să servim în continuare acestei cauze, ar trebui pur și simplu ca •Basarabeanul' să fie susținut, să i se asigure onentarea în mod eficient, totodată toate persoanele din tabăra proiectatei •Basarabii- sunt nemulțumite de -Basarabeanul; de Crușevan și nu doar în virtutea a

64


unor moderate opinii, ci opunându-se radical față de viziunea și esența «Basarabeanului- Din cele relatate în spatele demersului d Safir și a celor care-i acoulă susținere personala și în scris, și a solicitănloi -potentaților acestei lumi- către Direcția centrala pnvind problemele presei, de care într un fel sau altul depinde soar ta -Basarabiei; trebuie văzute uneltirile directe ale evreilor tahnudiști Ațadar, auto­rizarea sau respingerea edităm -Basarabiei- este direct echivalentă cu soluționarea pozitivă sau negativă a problemei - are sau nu are nevoie Guvernul și Direcția cen­trală pnvind problemele presei , în calitate de instituite superioară a sa, de un organ de presă pur evreiesc'Dvs Excelență, știți, desigur, ce pot să facă în provincie chiar și unu oameni care nu se află în fruntea conducem locale, dar care dispun de un organ de presă local Să cedăm oare -evreilor-, indirect pnn intermediul -Basarabiei; nu numai conducerea întregului ținut, dar și să amplificăm, cu siguranță, propaganda antirusească și antiumană în întreaga Rusie' Pe cel care vă sene aceste rândun, Excelență, bineînțeles, îl cunoașteți și îl mai țineți minte, însă cunoașteți bine acea familie căreia îi aparține și în baza pnncipnlor căreia este educat Numai această din urmă circumstanță mi-a dat curajul să Vă scriu în speranța indiscutabilă că Dvs veți manifesta încredere față de cele comunicate și veți contribui cu înțelepciune în pro­blema refuzului dlui Safir de a edita -Basarabia-

Pnmiți asigurarea respectului deplin față de Excelența Voastră și a devotamen­tului meu în a vă servi

N Plescacevski

Adresa or Chișinău, gub Basarabia, Direcția gubernială de accize, Nicolae Pavel Plescacevski 5

În conformitate cu regulile de atunci, șeful ad-intenm al Direcției centrale pentru problemele presei, Adicolvski, a cerut, pi m două adrese confidențiale dm 10 iulie și din 7 august 1903, opinia guvernatorului ad-intenm al Basarabiei în pioblema autonzării sau neautonzăni publicăm ziarului „Basaiabia" și, totodată, s-a interesat dacă Nicolae Safir merită, prin calitățile lui morale, poziția socială, censul de instruire și activitatea hteiară de până atunci, să i se dea dreptul de a edita și redacta ziarul rusesc, iar lui Em Gavnliță - de a redacta ziarul moldovenesc6 în paralel funcționam! respectiv a cerut Depaitamentului de Poliție să-i furnizeze informații despie N Safir și Em Gavnhță7

La 14 august 1903, guvernatoiul ad-înrenm al Basarabiei, cneazul Urusov, lăspundea Direcției centrale că Nicolae Safir ai e o „purtare bună și nu a fost văzut să se implice în nimic reprobabil După studii făcute la liceul real din Vinița, unde a terminat 5 clase, Safir s-a angajat mai întâi în calitate de mercenar în regimentul de infantene Minsk, iar apoi la departamentul de accize și în același timp colabora la gazeta -Basarabeanul; cât și la ziarele din Odesa și Kiev

Având un mic capital și o donnță fierbinte de a edita un ziar, Safir la întâl­nirea cu el mi-a produs impresia unui om pasionat de viitorul rol de editor, cu toate acestea nesenos, deși bine intenționat Consider că ar putea publica ziarul numai un tirnp scurt, până când se va epuiza capitalul, deoarece în nici un caz nu va putea să organizeze o editare temeinică și rentabilă din punct de vedere comercial

în afara de consid rentele menționate, care mă obligă să am îndoieli pnvind succesul edităm proiectate de Safir, alte motive pentru a respinge demersul lui nu am"8.

Totodată viceditectoiul Depaitamentului de Poliție comunica, în adresa secietă din 12 septembrie 1903, că N Safu et>te considerat de cătie conducere diept un ,om capabil, priceput, un lucrătoi eneigic și o persoană onestă" Trăiește

65


clin salariu y dm onoiarn, lai mijloacele pentru editaiea ziarului sunt fuinizate, după informațiile de caie dispune Departamentul de Poliție, de către avocatul Cuițn de Apel a legiunii Odesa, propuetarul de pământ, nobilul Fm Gavuliță Ziaiul bilingv ье preconiza a fi publicat confoim unei progiame similaie cu cea a „Basarabeanului , dai „înti-un spnit mai moderat Publicația „în limba moldove­nească ui mă să fie tipărită cu liteie rusești O asemenea știință de carte „este înțeleasă și acceptată cu plăceie la sate, de aceea Safir și Gavuliță speiă în succe­sul subsciieni mai ales în județele Basarabiei' Em Gavnhță, ca și N Șafn, nu fu­sese implicat în acțiuni reprobabile, avea bunuri imobiliare în județul Soioca, își făcuse studiile la Univeisitatea din Moscova și lucrase ca judecător de pace în Bălți și Soroca9

în sfârșit, la 5 noiembrie 1903, același cneaz Urusov specifica precum că publicația moldovenească „Basarabia" va fi o traducere „cuvânt cu cuvânt" a ediției rusești „Ь puțin probabil— menționa demnitarul— ca acest proiect săpoatăfi realizat, deoarece o asemenea ediție nu este necesară Deși majoritatea populației de aici cunoaște și vorbește această limbă, cercul celor care știu a citi moldovenește este foarte limitat

în ceea cepnvește avocatul bmanuil Gavnhță, eventualul redactor al ziarului, deși acesta, conform datelor adunate, nu a înfăptuit nici o activitate literară, totuși, ca persoană cu studii superioare și prin calitățile sale personale, ar putea să îndeph nească sarcina pe care și a luat o"10

în pofida informațiilor, în esență contradictorii, ale Depaitamentului de Poliție și ale guvernatorului ad-mtenm al Basarabiei, atât în ceea ce privește unele calități ale lui Nicolae Safir, cât și a necesității publicăm ziarului moldovenesc (or, atunci când vicediiectorul Departamentului de Poliție spune că scrisul „în moldovenește este înțeles și acceptat cu plăcere în sate", necesitatea publicăm unui asemenea ziar nu putea fi negată) a contat definitiv, totuși, opinia ultimului La 11 oc­tombrie 1903, Direcția centrală privind problemele presei a respins demersul lui Nicolae Safir refentoi la editarea și ledactarea ziaailui rusesc „Basarabia', „din cauza refeimței guvernatorului și a insuficienței censului de instrune"11, iar la 14 oc­tombrie ministrul Afacerilor Interne apiobă referatul Direcției centrale pentiu pio-blemele presei, în chestiunea demersului lui Nicolae Safir, întocmit pe baza infor­mațiilor parvenite de la guvernatoi și Departamentul de Poliție12 în cele din ui mă, la 20 octombrie 1903, cancelaria Direcției centiale puvind problemele presei îl anunță pe Nicolae Safir că „cererea cu privire la autouzaiea edităm ziaailui cu de­numirea -Basarabia» a fost respinsă de către ministrul Afacerilor Interne"13

Așteptând cu nerăbdare un răspuns, Nicolae Safir mai trimite, pe 30 oc­tombrie 1903, cătie Departamentul pentru cenzură încă două demersuri, în care roagă să i se permită publicarea cât mai repede a celor două ziare, „în legătură cu apropierea Anului Nou" Sperând într-o soluționare rapidă și pozitivă a cerenlor sale, Nicolae Safir încheia către 7 septembrie pregătirea primelor numeie Aceste lucrări, „necesitând cheltuieli importante, s-au dovedit neproductive, nefimdu-i apiobate demeisunle" Disperat de atâta așteptare, N Safir roagă Direcția pentru cenzură să-i comunice decizia, dar nu la Chișmău, ci pe adiesa din Kiev, unde locuia tempoiar, prin telegiaf, tnmițând în acest scop banii necesari14

La 17 noiembue 1903, aceeași Direcție a cenzum respinge și demersul lui Nicolae Safir cu privire la publicarea ediției moldovenești a ziarului , Basarabia , "în baza lefermței guvernatorului Basaiabiei"15, lai la 19 noiembue ministrul Afacenloi Interne aprobă refeiatul Direcției, care leflectă opiniile expuse de guvernator și vicedirectorul Departamentului de Poliție despic Safir și Gavnlița16 La 25 noiem­brie Direcția îi comunică lui Nicolae Safir că „clemei sul privind permiterea de a

66


edita ziaiul în limba molodveneasca cu titlul Basarabia- a fost respins de către mi-nistiul Afaceiiloi Inteine17.

Umilit dai înciezator în dieptatea sa, Nicolae Șafu ti imite din Kiev, la 3noiembne 1903, încă un demers catie Diiecția centiala pentru pioblemele pie­sei, caie, de fapt, este mai mult un piotest împotiiva nedreptății ce i se făcuse Iată conținutul documentului

La 30 mai, 2 iunie, 26 iulie și 30 octombrie a c eu am rugat Direcția centrală pnvmd pioblemele presei să mi peimită editatea în or Chișinau a doua gazete în limba rusă și moldovenească cu titlul -Basarabia-, însă, după cum reiese din avizul de la 20 octombrie a c cu m 9937, transmis din Chișinau, demersurile mele, conform rezoluției D Ministru al afacenlot interne, au fost respinse, în pofida faptului că alte 5 ceren similare, un argument convingătot referitor la necesitatea existenței în ot Chișinau a gazetei a doua (adică a ziarului în limba moldovenească"- n n ), au fost respinse înainte de a face și eu asemenea demers

în baza celor expuse, ținând cont 1) că necesitatea existenței în or Chișinau a ziarului al doilea, mai ales după evenimentele de la 6 și 7 aprilie, nu poate fi pusă la îndoiala și va fi demonstrată cu documente oficiale semnate de persoane și instituții, 2) că editarea în or Chișinau a ziarului -Basarabeanul- a fost autonzată, în pofida faptului că atunci exista ziarul -Buletinul Basarabiei-, 3) că conform activității mele literare, sociale, de serviciu, cât șipnn proveniența și censul de instruire am dreptul la editarea unui ziar 4) că despre [nejloiahtatea mea, în calitate de funcționar al statu­lui, nici nu poate fi vorba, 5) că drept garanție imediat pot depune un gaj în sumă de 5 000 ruble, am decis să atac în Senatul guvernamental rezoluția d Ministru al afa cerilor Interne, pe lângă înaintarea unui demers special către Jar pnvmd autorizarea edităm ziarului -Basarabia-

Din aceste considerente, rog cu plecăciune Direcția centrală să mi comunice cât mai repede posibil cauzele respingerii demersului meu"18.

La 25 noiembrie 1903, Direcția centrala pentru problemele presei îl anunța pe Nicolae Safir că „conform articolelor 117 și 122 ale Statutului pentru cenzură și presă a Codului de legi, voi XIV, ed 1890, d Ministru al afacerilor interne i se acordă dieptul discreționar de a autoriza ori de a nu autoriza noi ediții periodice, precum și de a confirma o persoană sau alta în calitate de redactor, de aceea d Ministru al afacerilor interne, respingând demersul privitor la editai ea ziarului «Basarabia , a acționat în conformitate cu drepturile date de lege"19 Cum a proce­dat Nicolae Șafu primind un răspuns atât de tranșant și explicit' S-a conformat realității, înțelegând, m sfârșit, că este imposibil de a căpăta consimțământul guver­nului pentru a edita un ziar lomânesc în Basaiabia, în condițiile înăsprim politicii de deznaționalizare a popoarelor captive din Imperiul Rus? On, poate, totuși, a făcut iccurs în Senatul guvernamental și a încercat să-1 convingă pe țar de necesi­tatea vitală pentru românii moldoveni din Basarabia de a avea o publicație în limba maternă' Nu cunoaștem, deocamdată, răspunsul la aceste întrebări Dar insistența, curajul și demnitatea de caie a dat dovadă Nicolae Safir în timpul corespondenței cu funcționam Cenzurii rusești ne îndreptățesc să credem că el a continuat să-și apei e drepturile și să pledeze cauza unei publicații românești în Basarabia

De abia după revoluția din 1905 și a unor cedări făcute de regimul țarist, ziarul „Basaiabia" a văzut lumina tipaailui, dar de data această avându-1 în calitate de editor și ledactor pe Em Gavnliță, caie a putut beneficia, la căpătarea auto­rizației, de experiența anterioară a lui Nicoiae Safir La 18 martie 1906, viceguver­natorul Basarabiei și guvernatei ui ad-intenm, Knoll, informau Direcția centrală pentru problemele presei că „astăzi i-am înmânat avocatului Emanuil Gavnliță cer­tificatul pentru dreptul de a edita și redacta în Chișinau cotidianul în limba moldovenească cu titlul „Basarabia' (titlul - în grafie latină)20

Iată acest document

67


Copie

Certificat

khberat nobilului șt avocatului bmanuil tgor Gavrihță de către guvernatorul ad-mtenm al Basarabiei, vice guvernator, în baza regulamentului provizoriu privind cenzura și presa, apiobat de împăiat (Decretul Țarului din 24 noiembrie 1905, dat Senatului guvernamental), locuitor al oi Chișmău, strada Kuznețk, casa nr 32, diept confirmate că el este editor și redactor responsabil al cotidianului în limba moldove­nească, cu denumirea „Basarabia', autorizat pentru publicare, conform programei alăturate, în or Chișmău, tipografia lui Șliomovici, cu prețul de abonare 6 rub pen­tru un an, 3 rub pentru 1/2 an, l rub 50 cop pentru 3 luni, 50 cop pentru o lună, 3 cop numerele separate în comerțul cu amănuntul, cu respectarea, până la publi­carea noilor reguli privind presa, tuturor cerințelor incluse în decretul Țarului menționat maisus

Chișmău, 18 mame 1906

Originalul a fost semnat de către Guvernatorul ad~mtenm al Basarabiei, vice­guvernatorul Knoll și Șeful cancelariei St Cocerva

Conform cu originalul

Șeful cancelariei St Cocerva

A controlat

Adjunctul ad-mtenm al șefului cancelariei iscălitura21.

La 28 octombrie 1906, guvernatorul ad-mtenm al Basarabiei, șambelanul Curții imperiale, Al Haruzm, i-a înmânat lui Em Gavnhță încă un certificat prm care i se permitea să insereze în paginile ziaiului „Basarabia" „portretele activiștilor contemporani ai vieții sociale și a personalităților istorice, cât și a schițelor din viață"22 Acestea sunt documentele care au legitimat și au permis publicai ea ziaru­lui „Basarabia" - un simbol al spiritului democratic, al demnității și verticalității naționale a românilor basaiabem din perioada de până la unire

II. ZIARUL „BASARABIA" ȘI CENZURA ȚARISTĂ

Dmtr-un document - o „listă a principalelor procese" intentate gazetei „Basarabia" (deci și ea incompletă) -, depistat în fondurile Direcției pentiu cen­zură, aflăm că ziarul românesc a fost învinuit de săvârșirea unor infracțiuni penale și dat în judecată de 16 ori23 Vom relata, deocamdată, despic două asemenea pio-cese Unul, intentat pentru publicarea în nr 8 din 22 iunie 1906 a aiticolului „Alianța țărănească și guvernul", s-a terminat cu condamnarea redactorului Em C-ivriliță, iar altul, inițiat pentiu publicarea în nr 41 din 15 octombue 1906 a articolului „Către pieoțu moldoveni din Basarabia" - cu achitarea lui Să urmărim, în baza sentinței Judecâtonei de circumscripție Chișmău din 18 noiembne 1906, care au fost acuzațiile și argumentele judecății Pe lângă faptul că reflectă ambianța epocii, documentul descrie și aibitrariul dm peuoada „democrației" rusești ele la începutul secolului al XX-lea, condițiile în care a trebuit să se dezvolte și să se

68


manifeste convmgeiile politice, sentimentele și cultuia națională din Basaiabia De altfel, sentința, termenul și oidmea lecuisului au fost comunicate lui Em Gavnhță pun mteimediul tiaducătoiului, deoaiece inculpatul „nu înțelegea rusește"

Copie

Sentință

Anul 1906, noiembrie, ziua a 18-a Din ordinul Majestățu sale imperiale, Judecătoria de circumscripție Chișinău, secția penală, în ședința publică, având următoarea componență

Președinte A I Popov

Membn ai judecății TA Troțki, KI Dunco, judecător de pace onorific Prezenți TA Buzâca, secretar-adjunct, A F Puzmski, procuror-adjunct Au examinat, fără participarea juraților, procesul cu privire la boierul Emanuil hgor Gavnhță, acuzat conform punct [ului] 3 al art 5, partea VIII-a a legii din 24 no­iembrie 1905 Potrivit actului de acuzare, întocmit de către procurorul-adjunct Puzmski, boierul Emanuil Egor Gavnhță, 60 de am, este tras la răspundere penală, învinuit că dlui a publicat în ziarul „Basarabia", editat și redactat în orașul Chișinău, în limba moldovenească, în nr 8 din 22 iunie 1906, articolul „Alianța țărănească și guvernul", în care semnatarul, urmănnd scopul de a suscita dușmănia populației f ață de guvern, a difuzat cu bunăștnnță informații false, precum că guvernul persecută Alianța țărănească, pentru a opn tendința poporului truditor spre viitor, pentru a spon ignoranța țăranilor, precum a-i adapă mai bine la monopolul guvernamental, cum i-a adăpat până în prezent în timpul anchetei judecătorești, acuzatul Emanuil Gavnhță nu și-a recunoscut vinovăția în săvărșitea cnmei indicate mai sus, explicând că tra­ducerea din limba moldovenească în rusă, anexată la dosar, a articolului „Alianța țărănească și guvernul" este întocmai cu onginalul și că el, Gavnhță, este redactor al ziarului „Basarabia", editat în limba moldovenească Din conținutul articolul „Alianța țărănească și guvernul", inserat în nr 8 din 22 iunie 1906 al ziarului „Basarabia", editat în or Chișinău în limba moldovenească, redactat de către acuza­tul Gavnhță, reiese că autorul articolului, expunând programul și scopul „Alianței țărănești", istoria apanției ei, arată că guvernul vedea în persoana adepților „Alianței țărănești" dușmanii săi și îi persecuta pe țăranii care simpatizează „Alianța " în con­tinuare autorul articolului sene, pnntre altele „Urmăn jalnice a cauzat lupta prostească a guvernului cu -Alianța țărănească' în multe locun, țăranii, scoși din răbdare, au pus mâna pe bâte și au pornit asupra guvernanților, moșienlor și a alto­ra, de la care au avut de suferit atâtea nenorociri Vărsănle de sânge înspăimântătoare ale țăranilor a f ost o luptă sfântă pentru dreptunle țărănimii trudi­toare și pentru un viitor fără necazun și fărădelegi Dar pentru ce luptă guvernul? De ce a potolit el atât de nemilos donnțele țăranilor în sângele lorpropnu? Este rușinos să spunem, daracesta-i adevărul aceasta s-a făcut pentru a opn tendința poporului tru­ditor spre viitor, pentru a spon ignoranța țăranilor, pentru a-i adapă mai bine la monopolul guvernamental, cum au foat adăpați până acum"

Examinând prezentul dosar, Judecătoria de circumscripție consideră că autonil articolului „Alianța țărănească și guvernul" nu putea să nu știe că scopunle , Alianței țărănești" sunt pur revoluționare, onentate spre răsturnarea orănduini de stat existente De aceea, afirmând că guvernul a pngonit „Alianța țărănească", pen-tm a opn tendința poporului tntditorspre viitor, pentru a spon ignoranța țăranilor și

69


a i adapă mai bine la monopolul guvernamental, autonil articolului a difuzat intenționat informații false Se înțelege de la sine că difuzarea acestot informații în ziar ttebuie sa stârnească în rândul populației o atitudine dușmănoasa față de guvern Din aceste considerente, [udecatona îl consideră pe acuzatul Gavnhța vino vat de savârșitea crimei indicate în actul de acuzate Infracțiunea săvârșită de către inculpat este prevăzută de punctul v al art 5 partea a VIIl-а a legii din 24 noiem bne 1905pnvmd edițiile penodice, conform căreia vinovatul se pedepsește cu întem­nițarea de la 2 până la 8 luni sau cu reținerea în atest numai de 3 luni, sau cu o amendare, nu mai mate de 300 de ruble Stabilind pedeapsa inculpatului hmanuil Gavnhța, Judecata, în baza datelor dosarului, consideră întemeiat a alege, în confot-mitate cu art 149 al Codului despre sancțiuni, ultima din cele menționate, adică amenda, fixând o, în baza art 41 și 42 a codului despre pedepse, la suma de 100 ruble, cu vărsarea sumei menționate în vistieria statului, iar în cazul insolvabilității lui Gavnhța, el va fi întemnițat timp de o lună, conform punctului 2 al art 84 și 56 al codului despre pedepse

în baza celor expuse și călăuzindu-se, refentor la cheltuielile de judecată, de articolul 976 și de următoarele articole ale statutului judecătoriei penale, iar în ceea ce pnvește probele matenale de articolul 776 și de următoarele articole ale aceluiași statut, judecătona de circumscnpție Chișinău hotărăște inculpatul, boierul Emanuil Egor Gavnhța, 60 de ani, să fie amendat, în baza punct [ului] ,v al art 5, partea VIII a a legii din 24 noiembne 1905, a articolelor 149, 41, 42 a punct [ului] 2 al an 84 și 56 a Codului despre pedepse, cu suma de 100 ruble în folosul statului, iar în caz de insolvabilitate să fie întemnițat timp de o lună Cheltuielile de judecată să fie achitate de inculpatul Gavnhța, iar în caz de insolvabilitate să fie plătite din contul vistienei Proba matenală, nr 8 al ziarului „Basatabia ", să fie anexata la dosar 24

La 16 octombne 1906, viceguvernatorul Basarabiei a intentat împotriva redactorului și editorului ziarului „Basarabia', Em Gavnhța, un proces penal, în baza punct [ului] „v' a art 5, partea VIII a legii presei din 24 noiembne 1905, pen­tru publicarea în nr 41 din 15 octombne 1906 a articolelor „Confiscarea Basaiabiei' și „Către preoții moldoveni din Basarabia"

în primul articol ledacția arată că confiscarea de către cenzură a nr 41 a ziarului „Basarabia' s-a făcut fără nici un temei legal și este o fărădelege De aceea, „să nu uite guveinul că el a încălcat legea și să nu se mire dacă poporul va trage propria sa concluzie cu plivire la acest caz"

Procurorul-adjunct Puzmski, analizând conținutul articolului, nu a găsit, în avizul dm 28 octombrie 1906, „indiciile infracțiunii indicate de cenzură" și a pio-pus ca în acest caz urmărirea penală a lui Em Gavnhță să fie sistată

în același aviz, invocând conținutul „criminal" al articolului „Către pieoții moldoveni din Basarabia', procurorul-ad|unct a dispus să se „dea curs procesului con­form concluziilor actului de acuzaie care se anexează '25 Repioducem acest document

ACT

de acuzare a redactorului editor al gazetei, Basarabia',

Emanuil Egor Gavnhța 6C de ani, învinuit de încălcarea regulamentului presei, aflat în stare de libertate

în ziarul cotidian, Basarabia", publicat la Chișinău în limba moldovenească și redactat de cătie Emanuil Gavnllță, în numărul 41 din 15 octombne 1906 a fost

70


inserat articolul cu titlul Către pi eoțn moldoveni dm Basarabia' în acest articol, autorul, învinuind guvernul de ignomtea totală a nevoilor naționale a populației moldovenești din gubernia Basaiabia spune pnntie altele următoarele ,b tm>tă situația moldovenilor noștn dm Basarabia din cauza că ei sunt lipsiți de onșice cunoștințe, deoarece ei sunt foarte nedreptățiți de cătie cărmuitoni birocrați, veniți din alte legiuni, cate nesocotesc nevoile și necazurile neamului nostru bste tnstă situația moldovenilor fiindcă nimeni de la guvern nu dorește să recunoască nevoile lor teale Poporului moldovenesc îi trebuie școală națională moldovenească, îi trebuie limba moldovenească maternă în biserici și în toate instituțiile la care poporul moldovenesc se adresează însă guvernul nu vrea *ă acorde atenție cererilor poporului și prin aceas­ta îl impune pe moldovean să se simtă străin în [ara sa natală Basarabia, de care el este legat cu tnip și suflet, de la naștere și până la moarte"

Pe baza celor menționate, hmanuil bgor Gavrihță, 60 de ani, este învinuit că în ziarul „Basarabia", editat în limba moldovenească și redactat în or Cbișinău, a publicat în numărul 41 din 15 octombrie 1906 articolul intitulat ,Către preoții moldoveni din Basarabia", în cate automl comunică intenționat mfonnafit false despre activitatea guvernului, suscitând o atitudine dușmănoasă f ață de acesta, afir­mând precum că guvernul nu numai că nu recunoaște, dar nici nu dorește să recunoască trebuințele naționale ale poporului moldovenesc din gubernia Basarabia, adică de săvârșirea infracțiunii, stipulată în punctul, v" a an 5,paneaa VlII-aa legii presei din 24 noiembrie 1905 Drept urmare, în baza păr-țn a X a a aceleiași legi, a an 2 00 a Statutului judecătoriei penale, kmanuil Gavrihță este defent judecății în cadrul Judecătoriei de circumscripție Chișmău, fără participarea juraților

Alcătuit la 28 octombrie 1906 în orașul Chișmău

Procuram! adjunct Puzinski26.

Dm fericire, la 16 martie când s-a pronunțat sentința, completul de judecată, compus din N M Goreamov, președinte, A V Demcenko, membru al judecății, G Demianovici, judecător de pace onorific, membru al judecății, în prezența lui N F Șcerbakov, adjunctul secretarului ad-intenm, nu a descoperit în conținutul arti­colului „elementele infracțiunii atribuite lui Gavrihță, deoarece legea presei din 24 no­iembrie 1905 consideră diept vină comunicarea cu bunăștimță a infoimațiilor false pnvind activitatea ori acțiunile guvernului în articolul incriminat se face doar un reproș putem guvernamentale că ignorează necesitățile naționale ale populației moldovenești din gubernia Basaiabia Desigur, o asemenea critică a acțiunilor guvernului poate fi considerată mcoiectă, categorică și chiar falsă, însă o aseme­nea critică, rezultat al gândim subiective, nu se sancționează, confoim legii presei din 24 noiembrie 1905 Prin uimare, inculpatul Emanuil Gavrihță trebuie declarat nevinovat și achitat de judecată "27

III. SCRISORI CĂTRE EM. GAVRILIȚĂ (1906-1908)

Copiile sciisonloi din acest ciclu, ta și toate celelalte publicate antenoi, au fost depistate la Aihivele Naționale ale României, adunate și păstiate datorită pie-

71


viziunii și efortuulor depuse de loan Pelivan Drept dovadă servește scnsoaiea Antonmei Cioflec (fiica lui Em Gavnliță) din 14 apulie 1929 Această epistolă icleva și amănunte interesante cu pnviie la activitatea și peisonalitatea lui Em Gavnliță, lefeutoaie la cncumstantele distrugerii corespondenței leclactoiului ziaiului .Basaiabia etc lată conținutul ei

Stimate Domnule Pelwan, soțul meu mi a spus despie donnța Dvs de a avea scrisori de la personalități romane și alte documente în legătură cu evenimentele politice și național-culturale ale timpului

Spre marea mea patere de tău, nu s-a păstrat decât foarte puțin din acest mate­rial Și iată din ce cauză Mi se pate că ți-am povestit odată după moartea tatălui meu a venit la mine Simion Murafa și m-a sfătuit a distruge corespondența cu România în legătură cu gazeta Basarabia", deoarece în caz de percheziție, ce se practica pe a-tunci foarte des și fără nici un motiv, scrisorile acestea puteau să arunce asupra-mi bănuieli de separatism, ceea ce pentru mine, ca profesoară, n-arfi trecut fără urmări neplăcute Cu inima strânsă m-am supus și am nimicit multe scnson îți trimit ceea ce întâmplător s-a păstrat, anume scrisorile de la Petru Pom N lorga, C Stere, colonelul Boși și colaboratorul Cușin îți trimit asemenea câteva documente între care unul de la 1903 în legătură cu autorizația pentru ediția 'Basarabiei', autorizația pentru librăria de cărți românești, un act de acuzare, o sentință și altele Am mai găsit un plic de la scrisoarea prințului bmanoil Bibescu, o carte de vizită a lui și a senatorului Nor Miclescu, pe care nu le trimit, cred că nu prezintă interes pentru Dvs D ta știi că tatăl meu, în mai multe dați, a făcut mai des pe vtemea lui Pobedonosțev demersuri pentru a obține autorizație pentru o editură (ediție n n ) cu caracter cultural în limba moldovenească, însă totdeauna fără succes Ceva din nenumăratele lui petiții poate că s-a păstrat în casa noastră din Baxani Cred că o să fie interesantă pentru Dvs dovada că, în adâncul inimii sale, el credea totdeauna în întregirea românis mului Iată ce sene el pe pagina goală la sfârșitul unei cărți -Istoria Rumânii-, N Borețki-Bergfeld Cartea se termină cu următoarele cuvinte "Rumania vîșla iz vseh etih ispîtann țelm iproc noi, ona ostalasi gosudarstvom nezavisimîm- („România a ieșit dm toate aceste gieutăți întreagă și trainică, ea a rămas un stat indepen­dent' - n n ) Tatăl meu continuă •! do conta vecov tî sestra Japonn i smotn na neio i ne spuskai glaz ssvostoc' nogo druga Pomm Transilvannu, Bucomnu, Bessarabnu Tvoi sîn Manolache Boldur-Gavrihță, 1909' (-Până la sfârșitul veacunloi tu ești soia Japoniei, uită-te la ea și nu-ți lua ochii de la prietenul răsăritean Ține minte Transilvania, Bucovina, Basarabia Fiul tău, Manolache Boldui-Gavnhță» - n n )

Tatăl meu vedea atunci în Japonia, biruitoare asupra țarismului, un colabora­tor indirect al înfăptuirii idealului românesc Te rog mult, Domnule Pelwan, toate aceste scnson și documente să le păstrezi și, când nu vei mai avea nevoie de ele, să mi le înapoiezi tot recomandat Te rog, pnmește de la mine și de la soțul meu și Dumitale și soției D-tale salutănle noastre cordiale'28

Setul de scnsoii, publicat mai jos, conține lăvașe pumite de Em Gavnliță de la personalități ale vieții politice, culturale, științifice din România, Basarabia și chiar Italia, leliefând un aspect nevalouficat încă al istonei noastre modeme - cel al rapoitunloi cultuiale și umane dmtie lomânu din Basaiabia și Regatul lomân Este voiba, în special, de ecouri în legătură cu apariția ziaiului .Basaiabia' în limba română, parvenite din România (P Pom, Iași), cât ș din stiămătate (San-Remo, Italia) Apropo, coiespondentul de la „Revue Nuova Ressegna de Florenza' con-sideia .apariția unei leviste iomânes.ti în Basaiabia' pimtie evenimentele „cele mai remarcabile , piopunând un schimb de icviste si o mformaie reciprocă a cititonloi despre respectivele publicații, insistând în acest context ca basaiabenn să afle „că există o levistă italiană care iubește țara lui Eliade și este devotată lui Eminescu

72


Piezintă interes și angajamentul univeisitaiului A Cușin din Iași de a uimite la Chișmău câte două corespondențe pe lună „asupra gândului și fapteloi României , dar și piopuneiea iui N loiga care, începând publicarea (de la 10 mai 1906) a unui ziai cultuial și demociatic a tutuioi lomânilor și având nevoie ele colaboiaton „de o cinste și o cultuiă deosebită , i-a cerut lui Em Gavnliță să tri­mită săptămânal „articole de judecată" relativ la stai ea de luci un din Basaiabia

în fine, V Haitia, prin epistola din 24 mai 1907, i-a felicitat pe colaboi atoni ziarului „Basaiabia' și pe oaspeții loi, întiumți înti-o adunaie festivă, cu ocazia împlinim a unui an de activitate, iar C Steie, la 8 septembne 1908, i-a ceait lui Em Gavnliță înapoieiea unoi „lucrun și mijloace', tamăse la Chișmău, piobabil, încă din perioada editării ziarului „Basarabia' - ziar apărut, după cum se știe, cu concursul nemijlocit al lui C Stere

[N. lorga - Em. Gavnliță]

8 mat 1906 București

Stimate D-le Gavnliță,

La 10 mai apaie ziaiul nostru față de toți lomânu de caracter cultural și democrație El va ieși în 2 caiete pe săptămână de câte o coală fiecare și va cuprinde rubrica permanentă privitoare la lomânii din ana lor Pentru asemenea lubrici am nevoie de colaboratoii de o cinste și de o cultură deosebită Iată de ce pentru Chișmău m-am gândit la D-ta, rugându-vă stăiuitor să-mi tumiteți până la l mai, și continuați în fiecaie săptămână, informații ce mentă a fi cunoscute, aiti-cole de judecată relative la staiea de luciun de acolo Aceste articole nu pot Ьры din nr l Dacă nu poți trimite spune, te log, imediat După dorință iscălituia se pune ori nu

Al D-tale, N loiga29

[P Pom - Em. Gavnliță]

14 гите 1906 Iași

Mult stimate Domn,

Vă mulțumesc foarte mult pentiu bunăvoința ce ați avut de a-mi uimite cele dintâi numeie din gazeta Basaiabia Le-am citit plin ele o adâncă mișcate Nu vă pot spune alta decât că log pe Dumnezeu să vă dea puteiea de a duce la capăt maiea luciaie care ați întreprins V-am tnmis abonamentul prin mandat poștal

73


Binevoiți a da ordin ca să mi se trimită regulat numerele căci țin foarte mult să am colecția complectă. Nu am primit decât numerele l și 3. Primiți vă rog asigurarea sentimenteloi mele cele mai afectuoase.

P. Poni30

[A. Cusin - Em. Gavriliță]

21 decembrie 1906 Iași

D-lui Em. G. Gavriliță,

ulița Armenească, nr. 30, Chișinău, Bas[arabia]

Mult respectate Domnule Director,

La fiecare l și 15 ale fiecărei luni veți avea câte o corespondență asupra gân­dului și faptelor României din partea mea. Numărul, în care o să-mi publicați arti­colele, as dori să mi-1 trimiteți și mie pe adresa universității, sau dacă voiți a trimite regulat a tuturor numerelor „Basarabiei".

Al Domniei voastre, A.C. Cusin

[P. Boși - Em. Gavriliță]

San-Remo

Monsieur le Directeur du journal „Basarabia", roumain, str. Armenească, nr. 30, Chișinău, Rusia Cher monsieur,

Je suiș colaborateur tout le mois de la Revue Nuova Ressegna de Florenza (Italie) qui s'occupe toujours de la Roumanie, dans la meme Revue nous donnons aussi, en abreje, Ies evenements plus remarcables. Un de ces evenements est cer-tainement l'apparition d'un journal roumain dans la Bessarabie. Je connais tres bten le roumain et je peu aussi le russe. Je pourrais done lire votre journal, imprimee en caracters russes.

Voulez-vous avoir la bonte de envoyer le premier nr. Je vous enverrai, lorsque j'aurais imprime la notice de votre apparition, notre Ressegna. 11 me suffit le piemier nr. seulement je vous prie, lorsque vous resevrez notre Revue si elle vous semble interesante, d'en dire un moț. Est juste qu-aussi la Bassarabie sache qu'il y a une Revue italienne qui aime la patrie d'Eliade et d'Eminescu devoue.

Capitain Boși Pir.32

74


[V. Hârtia - Em. Gavriliță]

24 mai 1907 Chișinău

Domnule Gavriliță,

Cu prilejul zilei de astăzi vă urez multă sănătate. Și dacă nu pot fi de față la adunarea Dumneavoastră sufletul meu este cu Dumneavoastră.

Cu plecăciune, Vasile Hârtia33

[C. Stere - Em. Gavriliță]

8 septembrie 1908 Târgu-Neamț

Mult iubite Cone Manole,

în urma răscoalelor țărănești sunt așa de ocupat cu pregătirea legilor, încât nu am nici un mijloc să mă repăd la Dvs. să vă strâng mâna măcar, întrucât eu am la Dvs. oarecari lucrări și mijloace, vă rog să aveți bunătatea Dv. și Dl Andronovici să le predați toate Dlui Nour, cu care eu am să mă înțeleg în urmă, cum mi le resti­tuie înapoi, sau să le păstreze până la sosirea mea.

Am de răspuns la 42 de scrisori (am lipsit mult timp).

Vă îmbrățișez prietenește. Al Dvs. devotat, C. Stere34


NOTE

  1. Arhiva Istorică de Stat a Rusiei (A.I.S.R.), fond 776, inv. 14, dosar 111, fila 1-2 verso.

  2. Ibidem.

  3. Ibidem, fila 3.

  4. Ibidem, fila 6-10 verso.

  5. Ibidem, dosar 111, fila 11-12.

  6. Ibidem, fila 3; dosar 112, fila 13-13 verso.

  7. Ibidem, fila 111, fila 4-4 verso; dosar 112, fila 12-12 verso.

  8. Ibidem, dosar 111, fila 5-5 verso.

  9. Ibidem, dosar 112, fila 15-15 verso.

  10. Ibidem, fila 19-19 verso.

  11. Ibidem, dosar 111, fila 7.

  12. Ibidem, fila 6-6 verso.

  13. Ibidem, fila 8.

  14. Ibidem, dosar 112, fila 16-17.

  15. Ibidem, fila 21.

  16. l б Ibidem, fila 20-20 verso.

  17. 17 Ibidem, fila 22.

  18. Ibidem, dosar 111, fila 9-9 verso.

  19. Ibidem, fila 9-9 verso.

  20. Ibidem, fond 776, inv. 16, partea I, dosar 380, fila 1.

  21. Ibidem, fila 2.

  22. Ibidemn, fila 5-6.

  23. Ibidem, fila 6-6 verso.

  24. Arhivele Naționale ale României (A.N.R.), fond loan Pelivan (1149), dosar 92, fila 71-81.

  25. Arhiva Națională a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 39, inv. 10, dosar 1604, fila 3.

  26. A.N.R.M., ibidem, fila 2-2 verso; A.N.R., ibidem, fila 63-68.

  27. A.N.R.M., ibidem, fila 22-22 verso.

  28. A.N.R., fond loan Pelivan (1449), d. 94, f. 149-153.

  29. Ibidem, f. 159-160.

  30. Ibidem, f. 154-155.

  31. Ibidem, f. 156.

  32. Ibidem, f. 161-162.

  33. Ibidem, f. 163.

  34. Ibidem, f. 157-158.

Rate: 
0
No votes yet