Câteva tentative de construire în Basarabia ale unor partide politice de orientare națională

Una din formele majore de manifestare a mișcărilor naționale în teritoriile românești aflate sub ocupație străină, a fost constituirea și activitatea unor formațiuni politice de o pronunțată orientare națională, în Basarabia, în ciuda regimului dur de ocupație țarista, au fost întreprinse câteva tentative de constituire ale unor formațiuni politice de orientare națională.

în anul 1905, .Societatea Milcov" a românilor basarabeni și Liga românilor basarabeni" (președinte - B.P.Hasdeu), cu sediul la București, întreprind prima tentativă de acest gen. In rezultat, se constituie Partidul Național Român din Basarabia, al cărui organ de presă devine ziarul .Basarabia", în paginile căruia a fost publicat programul acestei formațiuni.

în ciuda celor "93 de ani de când nenorocita Basarabie a căzut sub jugul greu al muscalului", programul Partidului Național Roman din Basarabia stipula dreptul invariabil al romanilor basarabeni asupra provinciei dintre Prut și Nistru: .Părerea noastră este, că noi, moldovenii din antichitate, avem dreptul vecinie în contra celor cari au cotropit țara noastră și stăpânesc peste noi"¹.

Pentru moment, putem afirma, cu o anumită doză de certitudine, că nici un document cu caracter programatic al mișcării naționale din Basarabia n-a inclus o apreciere atât de obiectivă și exactă a efectelor nocive ale ocupației țariste pentru populația românească din această provincie, precum Programul Partidului Național Roman din Basarabia: .Cotropitorul barbar a călcat în picioare toate drepturile noastre de neam; a desființat școlile ce au existat, a distrus și pustiit mănăstirile, a transformat biserica noastră autocefală într-una sursă necanonicâ, a prigonit limba romanească, a oprit orice carte română de a se aduce în țară, și-a bătut joc de tot ce e român, adoptând în limba sa barbară numele de .moldovan" drept un cuvânt de ocară!"².

Vom cita în continuare un fragment din programul PNR din Basarabia care este într-atât de sugestiv, încât nu are nevoie de careva comentarii: .Dar suna ora deșteptării! Toate popoarele înlănțuite de Rusia - polonii, finlandezii, lituanienii, ucrainenii, georgienii, armenii, tătarii, chirghijii etc. de ridică și cer fiecare dreptul gintei călcat de barbarul cotropitor.

La rendul nostru, noi moldovenii, ne redicăm și cerem împreună cu cei robiți de Rusia: dreptul de a avea școlele românești;

Căci noi. moldovenii am dat Rusiei pe întemeietorii literaturei ruse, pe Cantemir, pe Herascov (Herescu); dreptul de a avea biserica română!

Căci noi, moldovenii, am dat Rusiei pe Petru Movilă, întemeietorul Academiei din Kiev, creatorul literaturei bisericești, pe Țamblac, pe frații Salinsa și multe alte fețe bisericii nise; dreptul la autonomia administrativă:

Căci sub administrațiunea muscălească poporul basarabean pere de foame și de boli contagioase. Cerem îri fine dreptul la limba noastră. izgonită din biserici, școli dregătorie.

Cerem ca în Basarabia, țara moldovenească, a moldovenilor, să fie, căci țerina acestei teri este înbuibatâ cu sângele orbeienilor și sorocenilor, cari se luptă aici contra puhoiului turc și tătar încă d'atunci. când nici numele de rus n'a fost cunoscut pe fața pământului lui"³.

In program se mai revendica autonomia administrativa a Basarabiei.

In administrație se preconiza utilizarea limbii .celor administrați - adică limba moldovenească", în același context se mai specifica. „In administrația din Basarabia să nu fie un dregător care să nu știe să vorbească în limba moldovenească".

Utilizarea limbii române se prevedea la fel și în organele de justiție: pentru toți angajații acestor instituții, cunoașterea limbii populației majoritare era absolut obligatorie.

263

În școlile din Basarabia se preconiza, de asemenea, utilizarea limbii române. Fiecare copillntre vârstele 8 și 14 ani era .dator a învăța ia școala moldovenească"⁴'.

In problema unirii Basarabiei cu România se recurgea la o stratagemă menită să '. neutralizeze eventualele suspiciuni din partea autorităților țariste. Unirea, pentru moment, era considerată imposibilă, deoarece în România, in viziunea autorilor programului, nu se instaurase încă libertățile democratice. In aceeași ordine de idei, se aduceau asigurări ferme de loialitate împăratului rus: „Noi, țăranii moldoveni din Basarabia nu suntem cum se zice în limba învățaților inredentiști, noi vroim să luptăm pentru dezrobirea noastră ca moldoveni și țărani cetățeni ai statului ruși!"

Erau revendicate libertatea conștiinței, .libertate a cuvântului scris și vorbit', inviolabilitatea persoanei, votul universal, direct și secret.

Pentru tinerii basarabeni se cerea exercitarea serviciului militar în Basarabia.

Pământul aflat în posesia boierilor, mănăstirilor, "generalilor și coconilor", împroprietăriți de împărat, urma a fi răscumpărat de către .casa țărănească" pentru a fi acordat poporului .care cu mâinile sale ii muncește și îl va munci"⁵.

O altă tentativă de constituire în Basarabia a unei formațiuni politice o întreprinde un grup de boieri de viță românească în frunte cu Leonida Stamati (fiul lui C.Stamati - Ciurea și nepotul clasicului literaturii române, C.Stamati). Protagoniștii acțiunilor preparatorii privind înființarea Partidului Național-Liberal au decis, pentru început, lansarea unei publicații periodice de limbă română cu genericul .Basarabia reînoită" ce urma să joace rolul de catalizator în procesul constituirii partidului și care și-a început apariția la 6 martie 1907, la lași. In paginile celor patru numere ale acestei publicații (ziarul a fost suprimat cu concursul autorităților țariste) a fost publicat amplul program al acestei formațiuni politice⁶.

tn acest program se declara ca principiul .centralizării nu e bun și el a dat rezultate răle în toate statele". Singura cale, în viziunea autorilor programului care putea asigura progresul unui stat, era considerat principiul decentralizării. Se pleda ca .provinciilor din Rusia să li se acorde decentralizarea cea mai largă posibilă care singura poate asigura libera dezvoltare a diferitelor naționalități care locuiesc Imperiul rus". Se considera benefică instituirea in Basarabia a unei Diete similare cu cea din Bucovina care urma să cerceteze problemele de ordin local și să dispună de dreptul deplin de a lua decizii care să fie executate fără întârziere.

Această Dietă urma să decidă în problema limbii utilizate in biserică, școală, organele judiciare, in localitățile cu populație mixtă (alogenă și românească), Dieta urma să stabilească utilizarea celor două limbi - română și rusă, iar în localitățile cu populație românească - numai utilizarea limbii române.

In programul partidului basarabean, în proces de constituire, se pleda în favoarea votului universal, direct, egal și secret. Este adevărat că acest deziderat era considerat pentru moment în calitate de ideal „care cu vremea va deveni fapt îndeplinit". Pentru moment, alegerile urmau să se înfăptuiască în trei colegii: cel al marilor proprietari și al păturii .celei mai culte", cel al burgheziei, micilor proprietari, cel al țăranilor⁷.

Programul Partidului Național-Liberal mai prevedea: curmarea practicii importărilor coloniștilor străini; constituirea unei armonii și a unei păci sociale prin intermediul acordării unor libertăți democratice pentru toate categoriile sociale. Era condamnată de asemenea politica de rusificare aplicată în învățământ și, în special, în procesul de instruire a cadrelor teologice.

Autoritățile țariste au făcut tot posibilul pentru a paraliza activitatea grupului de inițiativă și procesul de constituire a Partidului Național-Liberal din Basarabia a fost astfel stopat⁸.

O a treia tentativă de constituire a unui partid politic de coloratură națională o întreprind colaboratorii ziarului .Basarabia" (1906-1907).

In nr.12 al acestei publicații, dezideratele principale ale naționaliștilor basarabeni capătă conturul unei platforme politice cu caracter pragmatic al viitorului partid național-democrat (ulterior național-poporan)⁹.

Pornind de la principiul populației majoritare și cel al autohtonismului ca argument de bază în favoarea restabilirii drepturilor naționale ale românilor basarabeni, programul revendică revenirea la starea normală care ar recunoaște națiunii române majoritare în această provincie dreptul la propășire liberă și nestingherită, garanție a dreptului la individualitatea națională a

264

românilor basarabeni, la respectarea dreptului lor de liberă dezvoltare era considerați restabilirea autonomiei Basarabiei, recunoscuta de țarism încă din 1818.

Al doilea compartiment de revendicări al programului era consacrat chestiunii țărănești. Se pare că modalitatea de soluționare a acesteia, elaborată de către liderii mișcării naționale, a fost puternic influențată de concepția eseră privind această problemă. Se preconiza naționalizarea domeniilor mănăstirilor închinate și trecerea lor sub jurisdicția Consiliului provincial superior, constituindu-se astfel Fondul cultural național. Pământul acestui fond urma să fie oferit în arendă la un preț avantajos numai țăranilor .muncitori*. Limita suprafeței oferite depindea de potențialul brațelor de muncă al fiecărei familii țărănești, excluzându-se exploatarea muncii înăimite. Mijloacele obținute urmau a fi puse în serviciul culturii și scolii naționale românești din Basarabia.

Pentru a crea o rezervă suficientă de pământ arabil în scopul satisfacerii necesităților țăranilor basarabeni, se preconiza completarea acestui fond cu pământ din contul marilor latifundii, care urma să fie răscumpărat de Consiliu prin intermediul Băncii țărănești¹⁰.

În ianuarie 1912 se constituie Partidul Zemstvei din Basarabia. Grupul de inițiativa era format din 4 reprezentanți ai boierimii autohtone: M.Feodosiu, M.Zotea, D.Anghel, M.GIavce, care au și elaborat programul partidului.

În acest program se considera necesară o delimitare strictă intre chestiunile de ordin general (imperiale) și cele ce țineau de interesele și necesitățile locale, acestea din urmă trebuiau să țină de competența organelor autoadministrării locale .demne de încrederea guvernului și investite cu împuterniciri largi din partea populației", in același timp partidul revendica lărgirea drepturilor-și împuternicirilor Zemstvei prin intermediul includerii în sfera sa a tuturor (subl.n.) ramurilor economiei locale care nu erau de o importanță tot imperială".

Pentru a asigura independența Zemstvelor din punct de vedere financiar, se preconiza punerea la dispoziția lor a unei părți din mijloacele obținute în urma impozitărilor.

În scopul excluderii unor eventuale ingerințe din partea guvernului în sfera de activitate a zemstvelor, programul partidului insista asupra instituirii unei reguli, în conformitate cu care organele puterii centrale ar putea cerceta doar .legitimitatea deciziilor Adunărilor de Zemstvă, dar nu și oportunitatea lor".

Pentru a asigura o bază socială largă, programul Partidului Zemstvei prevedea reorganizarea autoadministrării de Zemstvă și orășenești în baza reprezentării tuturor păturilor sociale, cât și a participării întregii populații autohtone (subl.n.) in organele de autoadministrare. Aceasta nu însemna altceva decât instituirea, în ultima instanța, a unei influențe preponderente a reprezentanților românești din ținut în organele autoadministrârii locale¹².

Programul partidului mai revendica introducerea limbii materne în școlile primare, cât și elaborarea minuțioasă a concepției privind chestiunea instruirii în general a .tinerii generații a băștinașilor basarabeni" prin .cultivarea rațională a bunăstării populare si instituirea unor asemenea instituții de învățământ mediu și superior care ar deveni realmente pepeniere ale muncii și cunoștințelor"

Realizarea principalelor deziderate, schițate In acest program, avea să ducă în mod inevitabil, la instituirea unei autonomii veritabile a Basarabiei, cu un pronunțat colorit național, în cadrul Imperiului rus, or. tocmai din această cauza, autoritățile țariste au căutat să cnrme activitatea Partidului Zemstvei.

265

NOTE

1. Ziarul „Basarabia",(1905), N6, p. 1.

2. Ibidem.

3. Ibidem.

4. Ibidem.

5. Ibidem.

6. I.Varta, O tentativă de creare a partidului liberal la Chislnău la început de secol XX. Libertatea, NN.45-46.

7. Ibidem.

8. Ibidem.

9. Ziarul „Basarabia", N12.

10. I.Varta, Unele deziderate ale mișcării naționale a românilor basarabeni la mijloc de an 1906. Destin românesc, N1,1995, p.49.

11. I.Varta, Unele aspecte privind mișcarea națională în Basarabia la începutul sec.al XX-lea. Revista de istorie a Moldovei, N4,1993, p 22 12 Ibidem, p 23